Cultura

Obiceiuri si superstitii de Sfantul Andrei

Obiceiuri si superstitii de Sfantul Andrei
Obiceiuri si superstitii de Sfantul Andrei
Obiceiuri si superstitii de Sfantul Andrei

Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat este cel care a predicat in primele decenii dupa nasterea lui Iisus pe pamanturile Daciei. Pana la inceputul secolului al XX-lea, se organizau in Colinele Tutovei, in noaptea de Sfantul Andrei, petreceri de pomina ale tinerilor, asemanatoare cu Revelionul.

Pentru a fi feriti de actiunea malefica a strigoilor, tinerii ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele si usile casei unde se desfasura petrecerea inainte de lasatul serii. Fetele aduceau cate trei capatani de usturoi, le puneau laolalta intr-o covata pentru a fi pazite de o batrana la lumina lumanarii.

Dimineata, pe lumina zilei, tinerii ieseau in curtea casei unde covata cu usturoi era jucata in mijlocul horei de un flacau. Se impartea usturoiul si, in mare veselie, se intorceau pe la casele lor. Usturoiul privegheat se pastra ca ceva sfant la icoana si se folosea peste an ca leac pentru vindecarea bolilor, pentru prinderea farmecelor si descantecelor.

„Cand strigoii morti nu au cu cine sa se razboiasca, se duc pe la casele oamenilor unde incearca sa suga sangele celor ce au nenorocul sa le cada in maini. Pentru ca sa nu se poata apropia de case, oamenii, – e grija gospodinelor mai ales -, mananca usturoi in aceasta seara, se ung pe corp tot cu usturoi, sau numai pe frunte, in piept, pe spate si pe la incheieturile trupului. La casa se ung cercevelele ferestrelor, pe unde strigoii ar putea sa intre sau sa se uite in casa, facandu-se semnul crucii si tot astfel urmeaza si la usa si horn, pe unde de asemenea ea crede ca strigoii pot intra si iesi din casa” (Pamfile, 1914, p. 128). Se credea ca sunt si strigoi care nu doreau sa faca rau. Acestia „fac hori pe la raspantiile drumurilor, unde joaca cu strasnicie pana la cantatul cocosilor” (Pamfile, 1914, p. 128).

Aflarea ursitei

Fata de maritat prepara o „Turtuca de Andrei”, turtita subtire din faina de grau, foarte sarata, coapta pe plita sobei si o manca inainte de culcare. Baiatul care venea in vis sa-i aduca apa ca sa-si potoleasca setea urma sa o ceara de nevasta in cursul anului.

Alte fete, dupa ce soseau acasa de la Pazitul Usturoiului, semanau cate un catel de usturoi privegheat intr-un cocolos de aluat. Dupa modul cum incoltea si crestea usturoiul semanat, se faceau anumite pronosticuri matrimoniale.

Timpul era insa favorabil si pentru observatii meteorologice si astronomice. Unii batrani, nestiutori de carte, dar „cititori” in stele, observau cerul in noaptea de Ovidenie sau de Santandrei si noroceau anul, prevestind daca va fi bogat sau sarac, ploios sau secetos, daca va fi pace sau razboi.

Obiceiul de a semana in noaptea de Sfantul Andrei grau intr-o oala de pamant pentru a interpreta rodnicia ogoarelor in noul an este practicat si astazi.

Distribuie postarea
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.