Administratie Economie

Mic excurs in anomalia distructiva a taxei pe stalp

Mic excurs in anomalia distructiva a taxei pe stalp
Mic excurs in anomalia distructiva a taxei pe stalp
Mic excurs in anomalia distructiva a taxei pe stalp

 

Demenţa fiscală instalată odată cu aplicarea taxei pe stâlp de către Guvernul Ponta începe să-şi facă simţită din ce în ce mai masiv efectele. Ce înseamnă taxa pe stâlp? Scurt şi la obiect explicată, această impozitare halucinantă implică ceea ce orice economist consideră a fi o anomalie apocaliptică din partea unui stat în relaţia cu propria bază economică: impozitul pe investiţii, măsură care este un fel de „bombă atomică” pentru moralul investitorilor.

Ultima „izbândă” distructivă a taxei pe stâlp: Romtelecom şi Cosmote, doi dintre giganţii telecom din România, ar putea amâna o parte din investiţiile planificate pentru acest an – 170 milioane de euro -, în urma aplicării acestui impozit, a cărui valoare pentru 2014, în cazul Romtelecom, va fi dublă faţă de impozitul pe profit plătitanul trecut.

Directorul general al celor doi operatori telecom, Nikolai Beckers, citat de Mediafax:

România are nevoie de investiţii în infrastructură, iar taxele adiţionale pe acest segment ar fi de-a dreptul contra-productive. În cazul Romtelecom şi Cosmote România, cea mai mare parte a investiţiilor planificate pentru acest an, care totalizează 170 de milioane de euro, sunt direcţionate către tehnologia 3G şi 4G, pentru segmentul de comunicaţii mobile, respectiv FTTH, pentru cel de comunicaţii fixe. Din nefericire, din cauza cadrului legislativ actual, am putea fi nevoiţi să amânăm parte din aceste planuri, companiile noastre fiind considerabil afectate de taxa pe infrastructură.

Impozitul pe proprietate pentru construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea construcţiei, a fost introdus la începutul acestui an, iar normele metodologice care clarifică modul de achitare a taxei au fost aprobate la 20 mai, prima plată fiind programată pentru 26 mai, iar a doua până la 25 septembrie.

Potrivit aceleiaşi surse, Beckers a mai spus:

În opinia noastră, aceasta ar trebui să se calculeze la valoarea contabilă netă a construcţiei, nu la cea nominală brută. Decizia pentru această taxă a fost luată fără nicio consultare prealabilă a mediului de afaceri; apare un nou semn de întrebare cu privire la predictibilitatea mediului fiscal din România. De când proiectul a devenit public, am transmis punctul nostru de vedere, precum şi propuneri pentru o implementare clară şi facilă. Piaţa telecom din România se confruntă deja cu mari provocări în identificarea de resurse pentru finanţarea investiţiilor în reţelele fixe şi mobile de generaţie următoare. Actuala modalitate de calcul duce la taxarea excesivă în domeniul telecom şi la un impact discriminatoriu la nivelul grupului nostru. Pentru o industrie ca a noastră, în care infrastructura este un element cheie, această taxă poate dubla sau chiar tripla povara fiscală. Spre exemplu, pentru Romtelecom, valoarea anuală a taxei pe infrastructură este dublă faţă de impozitul pe profit plătit de către companie pentru 2013.

Şeful Romtelecom şi Cosmote susţine că taxa ar trebui abolită pentru sectorul telecomunicaţiilor cât mai repede posibil:

Totuşi, una dintre soluţiile de mijloc promovate de către mediul de afaceri este modificarea bazei de calcul la valoarea amortizată a activelor (valoarea contabilă netă). Această soluţie ar reduce presiunea asupra economiei, in acelaşi timp depăşind estimarea făcută iniţial de către Guvern ca venituri la bugetul de stat, de 488 milioane de lei pe an.

Beckers a mai explicat că sectorul telecom este deja printre cei mai mari contribuitori la bugetul de stat prin taxe şi impozite, un exemplu fiind licitaţia pentru spectrul 4G, în urma căreia statul a colectat aproape 700 milioane de euro din taxe de licenţă.

Beckers:

Mai mult, actuala formă a legii este discriminatorie faţă de Romtelecom. Astfel, peste 40% din impactul total în industrie va fi suportat de către noi, datorită moştenirii privind infrastructura de cupru şi reţea.

Pentru o creştere economică, este crucial ca România să atragă investiţii, iar aceasta se poate întâmpla doar dacă statul creează mediul propice în acest sens, consideră şeful celor două companii telecom:

România excelează în IT&C, atât din punct de vedere al potenţialului şi entuziasmului utilizatorilor, cât şi din punct de vedere al realizărilor de până acum. De aceea, avem nevoie de predictibilitate fiscală, în special în industria în care activăm.

Romtelecom este unul dintre cei mai mari operatori locali de telecomunicaţii. Acţionari sunt grupul elen OTE – 54,01% şi Ministerul pentru Societatea Informaţională – 44,99%. Grupul german Deutsche Telekom deţine 40% din OTE Group. Potrivit datelor oficiale, Romtelecom a raportat, în 2013, venituri totale de 609,5 milioane de euro, în scădere cu 1,6% faţă de 2012. Cosmote România este al treilea jucător de pe piaţa de telefonie mobilă, după Orange România şi Vodafone România. În 2013, veniturile Cosmote au scăzut cu 0,9%, la 458,5 milioane de euro.

 

 

 Alarmă din partea CIS

 

 

Mergem mai departe: 22 mai 2014. Consiliul Investitorilor Străini (CIS) trăgea un enorm semnal de alarmă asupra introducerii în forma actuală a impozitului pe construcţii speciale, afirmând că taxa pe stâlp va avea un puternic impact negativ în economie.

Şerban Toader, membru în board-ul CIS, într-un comunicat, citat de Mediafax:

Introducerea acestui impozit fără o consultare prealabilă a mediului de afaceri şi fără efectuarea unui studiu de impact, afectează companiile care au investit în România, punând sub semnul întrebării însăşi viabilitatea afacerii desfăşurată de fiecare în parte. Cu toate că înţelegem constrângerile care există la nivel bugetar, ne exprimăm încă o dată, şi pe această cale, disponibilitatea de a intensifica dialogul cu autorităţile competente pentru a limita efectele introducerii acestui impozit în forma sa actuală.

Preşedintele CIS, Mihai Bogza, declara la rândul său:

Introducerea impozitului pe construcţiile speciale, aşa cum apare în Ordonanţa de Guvern, va crea distorsiuni majore în economie, cu atât mai mult cu cât, cu doar câteva zile înainte de termenul de declarare şi plată există încă numeroase neclarităţi cu privire la modul de aplicare. Nu mai vorbim de faptul că însuşi modul de aplicare este de natură să creeze neajunsuri majore în economie şi să lase loc de interpretări abuzive ale autorităţilor fiscale. Imaginaţi-vă că o companie are nişte instalaţii vechi, total amortizate, dar care nu au fost scoase din gestiune şi pe care nu le mai foloseşte, dar plăteşte 1,5% din valoarea lor brută. Personal consider că aceasta este o situaţie lipsită total de vreo raţiune economică şi totuşi perfect reală.

În scopul reliefării impactului generat de către impozitul pe construcţii, mediul de afaceri iniţiase o analiză de impact proprie, rezultatele acesteia fiind înaintate autorităţilor pentru a atrage atenţia asupra repercusiunilor majore generate de implementarea acestui impozit.

Daniel Anghel, membru în board-ul CIS:

38 de companii din industrii precum telecomunicaţii, materiale de construcţii, energie, transport şi logistică, producerea băuturilor alcoolice sau industria farmaceutică au contribuit cu informaţii importante la analiza de impact. În urma acestei analize a rezultat un impact cumulat al impozitului pe construcţii de aproximativ 1,1 miliarde lei, ceea ce mă face să mă gândesc serios la un potenţial impact la nivelul întregii economii cu mult mai ridicat, impact care are mari şanse să depăşească estimarea autorităţilor de 1,5 miliarde lei, din care doar 500 milioane lei impozit colectat la buget. Activele supuse impozitului pe construcţii au o durată de funcţionare ridicată, situată în intervalul 10 – 60 ani, iar cota de impozitare este extrem de ridicată, astfel încât putem deduce că un contribuabil va plăti între 15% şi 90% din valoarea totală a activului, ceea ce este excesiv şi denotă neînţelegerea de către iniţiatorii acestui act normativ a impactului pe termen mediu şi lung generat de acest impozit. În plus, nu se face nici o distincţie în privinţa bazei de impunere între activele în funcţiune, activele în inactivitate temporară sau activele în conservare. Trebuie reţinut faptul că, de exemplu, activele aprobate la casare nu mai sunt funcţionale, nemaiputând genera beneficii economice, dar cu toate acestea impozitul se va datora şi se va plăti de către contribuabil.

Potrivit comunicatului, CIS, împreună cu Romanian Business Leaders şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, considerau că soluţia optimă pentru menţinerea în limitele agreate a obligaţiilor asumate în faţa organismelor internaţionale de finanţare o reprezintă implementarea unor măsuri direcţionate către îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor şi către reducerea evaziunii fiscale, nu impozitarea excesivă a contribuabililor care îşi îndeplinesc obligaţiile de plată.

 

 

“Astfel de măsuri trebuie evitate”

 

 

Un alt buton de panică a fost apăsat recent, în cadrul conferinţei “Mediafax Talks About Energy”, de către avocatul Valentin Mircea, care a spus că astfel de “mişcări bruşte”, cum ar fi impunerea unei asemenea taxe pe construcţii speciale, ar trebui evitate sau, dacă tot se introduc, să fie bine fundamentate, fiindcă aveam de-a face cu nişte semnale ce au tendinţa să bulverseze mediul investiţional din România.

Valentin Mircea a declarat:

Dacă nu se fac lucrurile serios, vom vorbi de industria de lumânări. Este posibil să ajungem, şi la black-out-uri dacă în trei-cinci ani vom vorbi de aceleaşi lucruri. (…) Statul face mişcări bruşte, cum este de exemplu taxa pe stâlp, care este, colac peste pupăză, ultima dintre măsurile burşte. Astfel de mişcări trebuie evitate. Sunt mesaje negative care se transmit în ce priveşte investiţiile în România.

 

 

Consilier al lui Victor Ponta: Dacă se aplică această taxă reactoarelor de la Cernavodă, s-a terminat!”

 

 

Avertismentul avocatului merge, iată, mână în mână şi cu accentul apăsat pus pe această problemă stringentă de către un om din “cercul interior” al lui Victor Ponta, consilierul de stat al premierului, Dragoş Andrei, care afirma pe 20 mai că impozitul pe construcţii speciale este “insuficient pregătit” şi că, dacă s-ar aplica la reactoarele nucleare de la Cernavodă, “s-a terminat”.

Dragoş Andrei, la Forumul Naţional al IMM-urilor 2014:

În câteva zile urmează să producă efecte taxa pe construcţii speciale, este o măsură care ar fi trebuit mai bine pregătită, discutată mult mai în detaliu cu reprezentanţii mediului de afaceri pentru că apar în fiecare zi speţe noi pe care iniţiatorii la acel moment nu le-au avut în vedere. Vă dau un exemplu, poate nu este cel mai relevant, dar dacă se aplică această taxă reactoarelor de la Cernavodă, s-a terminat! Nuclearelectrica va avea o foarte mare problemă pentru că nu s-au luat în calcul toate aceste aspecte.

 

 

Remus Borza: “Taxa pe stâlp este aberantă”

 

 

Prezent şi el la conferinţa “Mediafax Talks About Energy”, organizată vineri, 30 mai, Remus Borza, şeful firmei Euro Insol, care administrează Hidroelectrica în perioada insolvenţei, a explicat că taxa pe stâlp este “nesustenabilă şi împovărătoare”, ba chiar “aberantă”:

Taxa pe stâlp nu este sustenabilă şi este împovărătoare, erodează profitabilitatea Hidroelectrica. Performanţa financiată din 2013 nu se poate repeta în 2014. Taxa pe stâlp este aberantă din perspectiva incidenţei asupra unor construcţii, de exemplu tunele săpate în inima muntelui sau a unor utilaje instalate pe fundul lacurilor de acumulare. (…) Şi taxa pe apa uzinată este apocaliptică, parcă ar fi sfinţită din râul Iordan.

Să nu-l uităm la socoteală şi pe avocatul Gabriel Biriş, care declara că taxa pe stâlp este cel mai anti-economic şi anti-naţional impozit din ultimii zece ani şi că nicio ţară “sănătoasă la cap” n-ar trebui să permită impozitarea investiţiilor, măsura care descurajează şi alungă investitorii. În opinia sa, cele mai afectate domenii de această taxă sunt energia, agricultura şi logistica, iar parcurile industriale sunt victime colaterale.

Pe 27 mai, Adrian Borotea, membru in Directoratul companiei CEZ Romania, spunea, în cadrul conferinţei “Cei mai mari jucători din economie”, organizată de Ziarul Financiar, făcând referire la felul în care taxa de stâlp căpuşează buzunarul companiei în board-ul căreia se află, că CEZ Romania va plăti în acest an între 70 şi 80 milioane de lei pe acest impozit.

Rezumând cât mai exact situaţia: să ne fie de bine, să ne iasă pe nas!

 

 

 

 

Distribuie postarea
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •