ProBr

Saptamana Mare, obiceiuri si superstitii

Saptamana Mare, obiceiuri si superstitii
Saptamana Mare, obiceiuri si superstitii

De astazi, timp de o saptamana, credinciosii intra in Saptamana Patimilor numita si Saptamana Mare sau Saptamana Deniilor, fiind ultima saptamana a Postului Mare.

Saptamana Mare din postul Sfintelor Paste este considerata, inca de la inceputurile crestinismului, mareata si sfinta si, chiar din seara de Florii, se citesc deniile, slujbe de priveghere care se savarsesc doar in saptamanile a cincea si a saptea ale Postului Pastelor. In traditia populara exista superstitii si obiceiuri legate de fiecare zi a acestei saptamani.
Luni, se citeste, mai inainte de toate, istoria lui Iosif cel preafrumos, din Vechiul Testament in care Biserica a vazut preinchipuirea lui Hristos. Tot in timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Iisus inaintea intrarii in Ierusalim. In Lunea Mare, femeile incep curatenia de Paste. Se scoate totul afara, se aeriseste casa ca sa iasa toate relele de peste iarna, se varuieste si se spala totul. Marti este denumita si Martea Seaca, si este dedicata predicii de pe Muntele Maslinilor, cand Iisus a anticipat distrugerea marelui Templu, dar si propriile patimi, cu doar trei zile inainte de a fi judecat. Credinciosii sunt indemnati la priveghere, sa fie, cu alte cuvinte, pregatiti, in orice clipa sa-l intampine pe Iisus. In Martea Seaca, exista superstitia conform careia taranii trebuie sa se spele ritualic pentru a seca bolile, ziua fiind caracterizata de practici magice ambivalente, ce utilizeaza atat magia negativa cat si pe cea pozitiva. In ziua de miercuri a Saptamanii Mari, denia il pomeneste pe Iuda, apostolul devenit vanzator, care se gandeste sa-l tradeze pe invatator, dar si pe Maria, femeia desfranata devenita marturisitoare, care-i spala picioarele lui Iisus cu lacrimile ei pline de cainta si il unge cu mir. In anumite zone, exista obiceiul ca miercuri seara, cand soarele asfinteste, copiii sa mearga cu colindul, la sfarsit primind oua pentru a le rosi. Joi sau Joia Mare, in aceasta seara este randuita Denia celor 12 Evanghelii. Ne sunt amintite patru momente grele: spalarea picioarelor apostolilor de catre Hristos, Cina la care Iisus i-a strans in jurul sau pe Apostoli si la care s-a instituit Taina impartasaniei (Euharistia), rugaciunea din gradina Ghetsimani si prinderea Domnului de catre cei ce voiau sa-l ucida. Ca obiceiuri si traditii, in cele mai multe locuri, Joia Mare este ziua in care se rosesc ouale. Tot in Joia Mare se tine post cu mancare uscata, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar crestinii care s-au spovedit se impartasesc. in Joia Mare, exista superstitia conform careia fetele obisnuiesc ca, in timpul slujbei, sa faca pe o sfoara cate un nod, dupa fiecare evanghelie, apoi isi pun sfoara sub perna ca sa-si viseze alesul. In Vinerea Mare, numita si Vinerea Neagra, cea mai trista dintre tristele zile ale patimirii Domnului, se rememoreaza aducerea la judecata, batjocorirea, schingiuirea, rastignirea, moartea si ingroparea lui Iisus. Seara, rememorand momentul asezarii Mantuitorului in mormant, in biserici se oficiaza Denia Prohodului, cortegiul de credinciosi, in frunte cu preotii, da ocol bisericii de trei ori, dupa care, cu totii, trec pe sub Sfantul Aer (Epitaf), o panza pe care se afla imprimata icoana inmormantarii. Totodata, conform datinii, credinciosii care se intorc de la Biserica, aduc acasa lumina Prohodului, a punerii Domnului Iisus in mormant, si inconjoara casa tinand in mana lumanarea aprinsa. in ziua Vinerii Mari, traditia ne mai spune ca este bine sa se tina post negru. In acelasi timp credinciosii, care nu pot, totusi, posti negru, nu trebuie sa manance urzici, iar in mancare nu se pune otet, deoarce lui Iisus i sa dat sa bea otet dupa ce a fost biciuit. In popor se spune ca daca va ploua in Vinerea Mare, anul va fi unul manos, daca in aceasta zi te scufunzi in apa rece de trei ori vei fi sanatos tot anul, femeile nu au voie sa coase, sa tese, nu coc paine sau altele asemenea, deoarece este mare pericol de boala si spirite rele. Sambata Pastelui, ultima zi a Saptamanii Mare, este ziua in care trupul Mantuitorului Iisus s-a odihnit in mormant, este zi de reculegere, credinciosii se pregatesc pentru marea veghe. Seara, in bisericile ortodoxe se aprind luminile, anuntind ca se apropie invierea. In miez de noapte, in biserici se oficiaza slujba Sfintelor Pasti. Sunt sfintite pasca, ouale rosii si celelalte bucate, pentru ca postul a luat sfarsit. Credinciosii iau Lumina din Lumina, spun “Hristos a inviat!” si raspund “Adevarat a inviat!”, formule cu care se saluta apoi timp de 40 de zile, pana la inaltare. in ziua Sambetei Mari, conform traditiei stravechi, femeile se spala pe cap, se piaptana, se imbraca in haine curate, se inchina si se roaga la icoane, apoi se apuca de plamadit. Pot termina, insa, toate treburile casei. Ca o superstitie, in cuptor, vasele trebuie puse doar cu mana dreapta, iar numarul tavilor in care se face cozonacul sau pasca trebuie sa fie cu sot, altfel pot aparea necazuri in anul care urmeaza. in Saptamana Mare, e bine ca toti credincios sa ierte si sa se impace cu toti cei cu care au fost in dusmanie.

Distribuie postarea
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.