Născut pe 20 octombrie 1955, în Brăila, Dumitru Ștefănescu-Ștef este o prezență inconfundabilă în peisajul cultural local și național. Inginer de profesie, Ștef a demonstrat de-a lungul deceniilor că vocația nu ține cont de fișa postului. Cu un talent moștenit de la străbunicul din partea mamei, el a reușit să îmbine rigoarea meseriei de inginer cu libertatea absolută a șevaletului.
Chiar și astăzi, artistul își păstrează disciplina creativă, petrecând zilnic cel puțin două ore lucrând la planșetă sau în fața pânzei. Cu o familie care i-a fost mereu alături (este căsătorit și are un copil), Ștef a urmat constant cele trei mari „cărări” ale vocației sale: pictura, grafica și caricatura.
Începuturile sale artistice se leagă de anii școlii. „Am început să pictez încă din clasele primare, dar fără a expune public”, povestește el. Păstrează și astăzi, cu o nostalgie firească, prima sa lucrare serioasă – un peisaj de baltă realizat pe carton, la vârsta de doar 15 ani. Această piesă face parte din colecția sa personală, care numără zeci de creații. Debutul expozițional a venit puțin mai târziu, în anul 1972, pe holurile Liceului „Nicolae Iorga”.
Ulterior, Dumitru Ștefănescu și-a cizelat talentul la Școala Populară de Arte Plastice „Vespasian Lungu”, sub îndrumarea profesorului Mihail Gavrilescu, după ce formarea sa tehnică fusese asigurată la Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân” din Constanța.
Portofoliul său a ajuns să numere peste 75 de premii, medalii și plachete, atât la nivel național, cât și internațional. Printre reperele sale se numără Marele Premiu „Evens” la un concurs internațional de caricatură la Madrid (1999) și Medalia de Aur la Festivalul Internațional de Umor „Constantin Tănase” (2008). Lucrările sale au depășit granițele României, găsindu-și locul în muzee și colecții din Franța, Olanda, China, Marea Britanie, Japonia, Bulgaria, Brazilia și Spania.
Artistul nu s-a oprit din creație, dovedind o vitalitate remarcabilă. Datele din ultimul an, reflectate în publicațiile de profil, atestă o prezență scenică și expozițională continuă. În primăvara anului 2026, de exemplu, Dumitru Ștefănescu-Ștef a reprezentat cu succes Brăila la Salonul de Artă Naivă din Bacău, adăugând încă o participare prestigioasă pe simezele naționale. El rămâne o voce activă în arta contemporană, participând constant la vernisaje și saloane de grafică și caricatură din întreaga țară.
Filosofia de viață a lui Dumitru Ștefănescu-Ștef este una simplă și asumată: „Talentul îl primești, îl dai sau pleci cu el”. Deși a excelat în caricatură, pictura rămâne marea sa evadare. „Sincer să fiu, sunt atras mai mult de pictură decât de caricatură. Mă ajută să mă reculeg, să-mi regăsesc liniștea sufletească. Nota dominantă o constituie puritatea și autenticul, exprimate prin culori luminoase și odihnitoare”, explică artistul.
Niciodată nu și-a dorit ca arta să devină un instrument de îmbogățire, ci un refugiu împotriva stresului cotidian. Natura, drumețiile și frumosul îl inspiră constant, iar umorul îl ajută să decripteze realitatea. În antiteză, detestă profund nedreptatea, minciuna, răutatea, lipsa de respect și promisiunile neonorate. Mai presus de toate, îi displac oamenii lipsiți de umor, fiind convins că viața trebuie trăită cu zâmbetul pe buze.
La nivel de recunoaștere locală, artistul a primit, Diploma de Excelență și Medalia Jubiliară a Brăilei. Acum, cea mai arzătoare dorință a sa este să își mențină sănătatea pentru a continua să creeze și să primească titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Brăila în timpul vieții. O aspirație absolut firească pentru un om care, timp de o jumătate de secol, a pus orașul natal pe harta internațională a artei vizuale.