Din când în când, câte un ricoşeu cultural neaşteptat mai aruncă asupra Brăilei un flash de memorie prestigioasă, gonind amorţeala endemică impusă de climatul politico-administrativ al oraşului. Ca, de pildă, acest flash: Panait Istrati a fost unul dintre cei mai prizaţi scriitori români în America Latină în anii 1930, când întreaga operă istratiană fusese tradusă în acest areal literar, a declarat, sâmbătă, poetul şi romancierul chilian Luiz Mizon, laureatul premiului internaţional de literatură francofonă „Benjamin Fondane”, acordat anual de Institutul Cultural Român (ICR) de la Paris în parteneriat cu Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF).
Declaraţia scriitorului chilian a venit în contextul Salonului de la carte de la Paris, unde România a fost prezentă ca urmare a calităţii de invitat de onoare deţinută de ţara noastră în 2013.
Luiz Mizon, sâmbătă, în timpul decernării premiului „Benjamin Fondane”, citat de Mediafax:
Ceea ce vreu să vă spun este că una din lecturile cotidiene ale celor care veneau din America Latină erau cele din opera lui Panait Istrati, dat fiind faptul că, începând cu anii ’30, întreaga operă a acestuia fusese tradusă în ţările noastre.
Mizon a rememorat, de asemenea, şi „lungile discuţii” pe care obişnuia să le poarte cu Emil Cioran în cartierul Odeon.
Luis Mizon s-a născut la Valparaiso în 1942. După lovitura de stat din Chile din anul 1974, scriitorul chilian s-a stabilit la Paris, fiind imediat remarcat de Roger Caillois, eseist şi antropolog renumit, care avea să-i traducă volumele „Terre prochaine”, în 1977, şi „L’Arbre”, în 1978. Acesta avea să reprezinte momentul de propulsie al lui Mizon în lumea culturală pariziană. Ulterior, Luis Mizon s-a implicat în viaţa refugiaţilor latino-americani din Franţa şi a creat asociaţia Confluences poetiques, care reuneşte poeţii străini stabiliţi la Paris.
Luis Mizon este autorul a numeroase volume de poeme şi romane pentru care a primit diferite premii. A publicat, împreună cu poetul Zeno Bianu, „Anthologie de la poésie précolombienne”, la Ed. du Seuil, în 2000.
Cât priveşte premiul internaţional „Benjamin Fondane”, acesta a fost creat în 2006 prin colaboararea dintre Institutul Cultural Român din Paris, Le Printemps des Poètes, Le Marché de la Poèsie şi asociaţia Benjamin Fondane din Paris.
La Salonul de carte de la Paris participă peste 40 de ţări. Renumitul eveniment a debutat joi seară, cu o ediţie dedicată Argentinei.
Printre scriitorii români care participă, în perioada 21 – 24 martie, la cea de-a 34-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte de la Paris, se numără George Arion, Dinu Flămând, Nicolae Manolescu, George Banu şi Matei Vişniec.
Salonul Internaţional de Carte de la Paris este dedicat atât profesioniştilor din domeniul editorial – editori, agenţi literari, distribuitori şi vânzători de carte din Franţa şi din peste 100 de ţări -, cât şi publicului larg, bucurându-se de o largă acoperire media în presa franceză.