Intenția administrației locale din Brăila de a restricționa activitatea sălilor de jocuri de noroc, printr-o consultare publică, a stârnit reacții puternice în spațiul public. Deși măsura este prezentată ca fiind una în sprijinul familiilor afectate de dependență, vocile critice susțin că aceasta tratează doar efectele, nu și cauzele reale ale fenomenului.
Dezbaterea publică a pornit din start cu un handicap pentru una dintre părțile implicate. Locul în care s-a desfășurat nu era unul propice pentru discuții pe această temă, iar primarul, care a făcut-o și pe moderatorul dezbaterii (deși acest rol trebuia să revină unei persoane neutre) a amintit în repetate rânduri că cei prezenți se află în clădirea Teatrului Maria Filotti. O altă problemă sesizată de unii cetățeni a fost prezența în sală, la această dezbatere, a unor minori, elevi la licee brăilene, la ora 12.00, oră la care teoretic ar fi trebuit să fie la cursuri. Ba chiar unul dintre acei elevi, care a spus că are 17 ani, a luat cuvântul la dezbatere, dar și-a uitat textul monologului când a ajuns în fața sălii.
Unii cetățeni atrag atenția asupra faptului că dependența de jocuri de noroc este o problemă complexă, care nu poate fi rezolvată prin simpla închidere a sălilor când le va expira autorizația de funcționare.
„Adevărata problemă nu este unde își pierd oamenii banii, ci de ce ajung acolo. Nu este normal să se caute popularitate pe dependențele și bolile oamenilor. Dependența de jocuri este o boala recunoscută de neurologi și psihologi.”, spune consilierul județean Dănuț Lungu.
Dependența este o boală, iar sălile de jocuri nu fac decât să exploateze o vulnerabilitate deja existentă. În opinia consilierului județean factorii care alimentează acest fenomen sunt mult mai profunzi: sărăcia, lipsa oportunităților, salariile insuficiente, precum și absența unei educații economice și sociale adecvate.
Un alt argument invocat este acela că interzicerea jocurilor de noroc în spațiile fizice nu va elimina fenomenul, ci îl va muta în mediul online, unde controlul jucătorilor este mult mai dificil. Accesul facil la platforme digitale și existența punctelor de plată în magazine fac ca restricțiile locale să fie ușor de ocolit.
„Cine vrea să joace, va juca, iar acest fenomen este similar cu alte vicii precum fumatul, consumul de alcool sau drogurile, care nu pot fi eradicate prin interdicții, ci prin educație și intervenții specializate”, mai spune consilierul Dănuț Lungu.
Aceste săli de jocuri de noroc se dezvoltă în general în zonele mai sărace, unde cei care intră acolo speră să câștige ceva să iasă di sărăcie, apoi, după ce au pierdut, încearcă să recupereze ce au pierdut și de aici lucrurile se rostogolesc ca un tăvălug. Și mai e un aspect. Atunci când au câștigat ceva nu sunt în stare să se oprească și continuă să joace crezând că sunt ”în mână” și se pot îmbogăți.
Punctul de vedere al consilierului Dănuț Lungu evidențiază și lipsa unor politici publice coerente pentru combaterea dependenței, precum programe de consiliere psihologică, sprijin social sau campanii reale de prevenție. În acest context, cetățenii afectați de vicii ar trebui, în opinia autorului, sprijiniți, nu stigmatizați.
Pe lângă critica directă a inițiativei privind jocurile de noroc, mesajul extinde discuția către problemele structurale ale orașului, existând nemulțumiri legate de creșterea taxelor locale, prețul utilităților, calitatea serviciilor publice și lipsa perspectivelor economice.
Consilierul județean Dănuț Lungu, dar și alți cetățeni ai Brăilei, solicită o consultare publică „completă”, care să includă și teme precum nivelul de trai, transportul public, fiscalitatea locală și dezvoltarea economică, pentru că altfel actuala inițiativă riscă să fie percepută ca o acțiune selectivă, cu potențial electoral.
Un alt punct al criticii asupra felului în care primarul a organizat acea dezbatere publică îl reprezintă declinul economic al orașului, plecarea tinerilor în marile orașe din țară, unde sunt centre universitare sau plecarea în alte țări, lipsa investițiilor și dificultățile întâmpinate de antreprenorii locali. Marile lanțuri comerciale au acaparat piața, în timp ce producătorii locali nu beneficiază de sprijin suficient, în timp ce Primăria se laudă cu deschiderea de noi supermarketuri
„Brăila nu suferă din cauza păcănelelor, ci din cauza lipsei de oportunități, orașul fiind într-o moarte economică lentă”, mai spun o parte dintre cetățenii urbei, care fac apel la o schimbare de abordare din partea administrației locale, de la măsuri punctuale și de imagine, la politici publice orientate spre dezvoltare durabilă care să ducă la atragerea investițiilor, crearea de locuri de muncă, sprijinirea mediului de afaceri local și creșterea calității vieții.
Controversa între susținătorii vehemenți ai ideii primarului și cealaltă categorie a populației scoate în evidență o dezbatere mai amplă despre rolul administrației locale: acela de a reglementa și interzice sau de a construi și dezvolta. Rămâne de văzut dacă inițiativa privind jocurile de noroc va fi însoțită de măsuri structurale care să abordeze problemele de fond ale comunității brăilene.
Un lucru e clar. Interdicția acestor săli de jocuri de noroc pe raza municipiului Brăila nu va eradica fenomenul, iar jocurile de noroc clandestine și ilegale se vor înmulți, cazul descoperit acum câteva săptămâni într-o locație de pe strada R. S. Campiniu nu va mai fi unul izolat. Fără măsuri pentru consilierea jucătorilor dependenți rezultatul va fi doar unul negativ, scăderea veniturilor la bugetul de stat. Și mai e un aspect. Multe dintre aceste săli de jocuri de noroc sunt în agențiile de pariuri, iar aceste firme sponsorizează echipe sportive, campionate naționale sau chiar evenimente culturale. Chiar și HC Dunărea Brăila a avut la un moment dat ca sponsor o Casă de pariuri. Cele mai mari profituri ale acestor agenții vin de la ”păcănele”, mai puțin de la ”biletele la pariurile sportive”.
În acea dezbatere publică primarul a mai spus un neadevăr, ca să-și susțină inițiativa. A spus că niciun ban de la aceste firme nu vine la primărie, asta deși taxele de publicitate, taxa de firmă, dar și un procent din cotele defalcate din profit, intră în conturile primăriei. L asta se adaugă și creșterea numărului de persoane care vor rămâne fără un loc de muncă.
Un lucru e cert. Aceste săli de jocuri ar trebui să dispară, dar odată cu dispariția acestora administrația ar trebui să pună ceva în loc și acest demers de a scoate ”păcănelele” din oraș să nu rămână doar unul cu iz electoral.
