Deşi încerca să simuleze, înainte de 17 iunie, în presa locală aerul unui înţelept hotărât să-şi înfrunte cu bărbia sus destinul incompatibil, după ziua de ieri, Gheorghe Bunea Stancu pare aşa cum este: hotărât să se ţină cu dinţii de funcţie şi să nu-i permită decât Morţii Inexorabile luxul de a-l mătura de pe scaunul de preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila.
Ieri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar fi trebuit să se pronunţe în două dosare de conflict de interese anchetate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) avându-l ca protagonist pe şeful social-democraţilor brăileni, numai că Bunea Stancu, cu ajutorul unor tertipuri avocăţeşti, a reuşit să amâne şentinţa. Caz clasic pentru baronimea politică românească, preşedintele CJ Brăila, ca mulţi alţii, este acuzat în ambele dosare că a pompat fonduri publice în propriile sale afaceri.
Primul dosar vizează legătura dintre Stancu şi două cluburi sportive din Brăila. Potrivit ANI, Gheorghe Bunea Stancu a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese, săvârşind infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie. Din postura de preşedinte al Consiliului Judeţean, Stancu este acuzat că ar fi semnat contracte de asociere cu două cluburi sportive dirijate de firme în care el deţine rolul de acţionar majoritar. În august 2012, ANI stabilea că Gheorghe Bunea Stancu a încălcat regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă şi penală, inspectorii având şi date care atestă săvârşirea de infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie. Preşedintele CJ Brăila este acuzat că, prin semnarea unor contracte de asociere cu două cluburi sportive controlate de firme unde el este acţionar majoritar, a dat dat bani de la Consiliul Judeţean, al cărui preşedinte este, către cluburile sportive HC Dunărea şi CF Brăila, al căror acţionar este. Potrivit ANI, Gheorghe Bunea Stancu a încălcat regimul administrativ prin semnarea contractelor de asociere între CJ Brăila cu S.C. Clubul de Fotbal Brăila S.A., respectiv cu Asociaţia Sportivă Handbal Club “Dunărea” Brăila, în urma cărora ar fi fost încasată suma totală de 7.512.207 lei. P 5 iunie, Curtea Constituţională a României a respins ca neîntemeiată cererea de anulare a raportului ANI potrivit căruia Bunea Stancu a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, asta după ce, în februarie 2014, Curtea de Apel Bucureşti respinsese ca neîntemeiată cererea de anulare a raportului ANI conform căruia preşedintele CJ Brăila se afla în conflict de interese.
Cum a reuşit Bunea Stancu să obţină în acest dosar o amânare a verdictului pentru data de 4 noiembrie 2014? Potrivit presei centrale, preşedintele CJ Brăila a depus la termenul de ieri, marţi, 17 iunie, o cerere de intervenţie în dosar. Mai exact, fenta executată de avocaţii baronului PSD a fost aceea de a scoate din joben o persoană care nu era parte în proces şi care a solicitat să fie introdusă în el, fapt care a dus la obţinerea unei amânări aproape filantropice a pronunţării, tocmai până la punctul critic al alegerilor prezidenţiale.
În cel de-al doilea dosar, Gheorghe Bunea Stancu este acuzat că a semnat în 2011 cinci contracte prin care a acordat 2,7 milioane de lei unei companii la care era acţionat majoritar.
În comunicatul ANI din 2011 se arată:
Domnul Stancu GHEORGHE BUNEA, în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, a semnat un număr de 5 contracte, în valoare totală de 2.731.038,86 lei (fără TVA) – aproximativ 638.212 Euro (fără TVA), încheiate de către Consiliul Judeţean Brăila cu S.C. CONCIVIA S.A. (societate în cadrul căreia S.C. BURSAGRIROM S.A. este acţionar majoritar, iar domnul Stancu GHEORGHE BUNEA deţine calitatea de acţionar majoritar în cadrul S.C. BURSAGRIROM S.A.), încălcând, astfel, prevederile Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
Acest dosar a avut termen tot ieri, 17 iunie, iar scamatoria avocăţească pe care au folosit-o apărătorii lui Bunea Stancu a fost aceea de a solicita recuzarea completului de judecată, asta în condiţiile în care dosarul se află la al patrulea termen, subliniază presa centrală. În limbaj liber, Stancu a cerut un alt complet de judecată. Motivul invocat de Bunea Stancu a fost acela că din complet făc parte judecătorii care au decis că baronul de Argeş , Constantin Nicolescu este incompatibil. Ce poate obţine preşedintele CJ Brăila jucând cartea recuzării? O amânare generoasă a dosarului, poate chiar până în 2015.
Breşele lui Stancu
Stancu are mai multe posibilităţi de a juca aceste dosare fără să cadă în gol de pe sârmă:
– fiind vorba de dosare civile, în cazul unei pronunţări definitive şi irevocabile a ÎCCJ, ANI va trebui să transmită soluţia către Prefectură;
– Prefectura e oarecum legată de mâini: 1) instituţia nu poate emite un ordin de încetare înainte de termen a mandatului de preşedinte CJ decât în cazul în care la mijloc se află o condamnare cu executare; 2) calitatea civilă a dosarelor îl obligă pe prefect să pună problema în braţele consilierilor judeţeni;
– într-o altă ordine de idei, membrii CJ vor stabili sancţiune pe care i-o vor aplica lui Bunea Stancu;
– Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice (pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ANI) le dă consilierilor judeţeni posibilitatea de a alege între catapultarea din funcţie a preşedintelui Consiliului Judeţean sau o simplă “taxare” pentru abatere disciplinară (avertisment; mustrare; diminuarea îndemnizaţiei cu 5-10% timp de 1-3 luni, conform Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali);
– propunerea pentru oricare dintre cele două variante trebuie motivată temeinic şi se face de către cel puţin o treime dintre consilierii judeţeni aflaţi în funcţie;
– legea ne spune că în cazul eliberării din funcţie sau al scăderii indemnizaţiei, trebuie demonstrate cu dovezi solide că s-a încălcat Constituţia ori celelalte legi ale ţării sau că au fost prejudiciate interesele ţării, ale cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială sau ale unităţii administrativ-teritoriale.
– tărăgănarea până în 2015 a celor două dosare ar însemna pentru Stancu intrarea într-o zonă de protecţie, pentru că, potrivit legii, singura perioadă în care, în urma destituirii din funcţie, nu ar putea fi organizate alegeri anticipate ar fi aceea la un an distanţă de următoarele alegerilor locale – în cazul de faţă, anul 2016.
Între timp, în PSD Brăila pretendenţii la tronul partidului şi la tronului Consiliului Judeţean au început să-şi ascută cuţitele. ProBrăila a preconizat în mai multe materiale faptul că, în apropierea termenului de 17 iunie, în filiala judeţeană se va organiza un bestiar intern pentru sfâşierea căpeteniei. Lucrur pe care, de altfel, Bunea Stancu l-a recunoscut, mai mult sau mai puţin afirmativ, în ultima săptămână prin tot soiul de declaraţii-săgeată lansate în presa locală, în special la adresa colegului său de partid şi de combinaţii administrative, primarul Aurel Simionescu. Din declaraţiile voalate ale preşedintelui CJ reiese faptul că Simionescu, considerat de mulţi a fi marioneta cea mai servilă a lui Gheorghe Bunea Stancu, se visează preşedinte al organizaţiei judeţene a PSD Brăila, cântându-i actualului său şef de partid prohodul cu batista la gură.
Lăsând deoparte aceste detalii, se impune o singură remarcă: după declaraţiile din ultima perioadă ale lui Gheorghe Bunea Stancu, singurul motiv pentru care, la ora actuală, baronul de Brăila vrea să rămână legat cu lanţuri de scaunul de preşedinte CJ nu are nici cea mai vagă legătură cu datoria faţă de electoratul brăilean care l-a propulsat în funcţie, ci pare mai degrabă doar încrâncenarea unei lupte persoanle cu „complotiştii” din PSD.
FlashScore Liga 2 
