Un prejudiciu de 1.467.900 de lei, din 258 de contracte de împrumut falsificate și peste șapte ani de presupuse fraude la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor C.A.R.P. „Ana Aslan” Brăila. Două surori – fost contabil-șef și contabil la CAR Pensionari Brăila – au fost acuzate că au pus la punct un mecanism prin care ar fi retras împrumuturi fictive. După ani de proces, dosarul se închide însă prin intervenirea prescripției răspunderii penale, obligând inculpatele la plata sumei de 840.363,69 de lei.
Prin sentința penală a Judecătoriei Brăila s-a dispus, admiterea acțiunii civile a C.A.R.P. „Ana Aslan ”Brăila şi obligă în solidar pe inculpatele I.L. şi L.G. la plata sumei de 840.363,69 de lei. Cheltuielile judiciare aferente soluției de încetare a procesului penal pe prescripție au rămas în sarcina statului, iar sumele de câte 300 lei, reprezentând onorariile parțiale ale avocaților desemnați din oficiu, au fost avansate din fondurile Ministerului Justiției, către Baroul Brăila.
În rechizitoriu se arată următoarea stare de fapt:
La data de 04.02.2021 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Brăila rechizitoriul emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, prin care au fost trimise în judecată, în stare de libertate, inculpatelor pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare și fals în înscrisuri sub semnătură privată. În fapt, s-a reținut că în perioada anilor 2004 – 2011, ambele având calitățile de contabil și contabil șef în cadrul C.A.R.P. „Ana Aslan” Brăila, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, precum și în baza unei înțelegeri anterioare și bilaterale, au sustras și folosit, în interes personal, sumele de bani aferente unui număr de 258 de contracte de împrumut, aspect ce a cauzat părții civile C.A.R.P. „Ana Aslan” un prejudiciu total de 1.467.900 de lei, falsificând în acest scop mai multe contracte de împrumut, documentele aferente acestora, semnăturile titularilor de contract, precum și pe cele ale unor giranți.
La data de 13.12.2011, organele de urmărire penală au fost sesizate prin plângerea persoanei vătămate Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor C.A.R.P. „Ana Aslan”, prin care s-a solicitat efectuarea de cercetări cu privire la cele două persoane pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare, fals în înscrisuri sub semnătură privată, și uz de fals. Ulterior, la data de 26.01.2012, persoana vătămată a solicitat efectuarea de cercetări față de o altă salariată. În perioada următoare au fost formulate mai multe plângeri de către membrii C.A.R.P. prin care s-a reclamat întocmirea, „în fals”, pe numele acestora, a unor contracte de împrumut de către făptuitoarele sus-menționate.
Modul de operare
Primul semnal care a evidențiat faptul că în cadrul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor se săvârșesc fapte de natură penală a fost în cursul lunii februarie 2007, când două salariate au sesizat conducerea C.A.R.P. că salariata ce avea funcția de contabilă principală, în mod frecvent și într-o perioadă îndelungată a sustras cererile de împrumut ale membrilor C.A.R. ce erau aprobate la plată și prin modificarea datei de planificare la plată membrilor CAR, a încasat în avans împrumuturile, de la casierie.
Conform notei de constatare a comisiei de cenzori, la un număr de 105 contracte de împrumut încheiate în cursul lunii noiembrie 2011, unde una dintre inculpate întocmise în fals delegații și însușise banii cu complicitatea mai multor persoane care au ridicat banii de la casierie, C.A.R.P. Ana Aslan a achitat din nou în cursul lunii decembrie 2011 prin dispoziție de plată, direct titularilor de contract suma totală de 546.920,20 lei. Din declarațiile martorilor, membrii C.A.R.P., titulari ai acestor contracte, a rezultat că aceștia își însușesc cererile de împrumut formulate, își recunosc semnăturile depuse pe formularul de contract și au încasat sumele de bani aferente acestora. Fiind extinse verificările de către C.A.R.P. au fost identificate 107 contracte de împrumut încheiate în perioada lunilor octombrie–noiembrie 2011, la care erau anexate delegații fictive întocmite de una dintre inculpate și semnate de contabilul șef prin care în cursul lunii noiembrie 2011 au însușit din casierie cu complicitatea unor persoane suma de 487.600 lei, iar prin nota de constatare a Comisiei de Cenzori din mai 2012 au fost identificate 146 contracte de împrumut încheiate în perioada septembrie-octombrie 2011, la care erau anexate delegații fictive întocmite în baza cărora cu complicitatea unor persoane a însușit de la casieria C.A.R.P., suma de 722.800 lei.
Fiind efectuate verificări de către C.A.R.P. asupra contractelor la care nu era restituit împrumutul, persoanele care figurau titular ori girant la contractele în cauză au susținut că nu au cunoștință și nu au semnat acele contracte, fapt pentru care ulterior au formulat plângeri penale. Urmare a înregistrării unui număr total de 204 plângeri penale ale membrilor C.A.R.P. ori rude ale acestora împotriva salariaților C.A.R.P. acuzați, a rezultat că sunt un număr de 258 de contracte de împrumut despre care atât titularii, ori giranții ce figurează în aceste contracte au reclamat și declarat că sunt falsificate, nu s-au prezentat la C.A.R.P. să semneze în aceste contracte și că nu au beneficiat de împrumuturile în cauză.
S-a arătat că prejudiciul total însumat, aferent unui număr de 258 de contracte falsificate, potrivit tabelului de mai sus, este de 1.467.900 de lei.
Ca mod de operare al inculpatelor, s-a reținut că acestea falsificau contracte de împrumut folosind datele de stare civilă ale unor persoane care fie nu aveau calitatea de membru C.A.R.P., ori ale unor membri C.A.R.P. care lăsau carnetele de membru în posesia inculpatei sau măreau suma împrumutată (de ex. de la 1500 lei la 4500 lei) – majoritatea membrilor C.A.R.P. declară că pur și simplu nu au solicitat împrumuturile ce figurează pe numele acestora; – majoritatea membrilor C.A.R.P. au declarat la unison faptul că nu-și recunosc semnăturile de pe contracte și de pe documentele aferente și că nu au împuternicit pe nimeni să ridice sume de bani de la casierie; În unele cazuri, membrii C.A.R.P. primeau doar o parte din sumele solicitate motivat de faptul că nu există bani în casierie iar restul sumei era însușită de inculpate. Majoritatea membrilor C.A.R.P. au declarat că nu îi cunosc pe giranții care au semnat în „favoarea lor”, iar o parte din martorii audiați au arătat că știau că una dintre inculpate se ocupă cu întocmirea contractelor, ocolind astfel birocrația.
Unii dintre membrii C.A.R.P., deși luau cu împrumut anumite sume de bani, ulterior aflau că au mai contractat un împrumut despre care nu știau nimic și astfel li s-a aplicat măsura asiguratorie a popririi pe pensie pentru recuperarea prejudiciului; Toate aceste fraude au fost constatate de către comisia de cenzori în baza notelor de relații date de membrilor C.A.R.P. și a referatelor angajaților C.A.R.P. care au încheiat contractele, iar în final s-a întocmit pentru fiecare contract falsificat câte un act de constatare și recuperare a prejudiciului.