Începând de astăzi, controversata „Electorată” intră în vigoare, chiar dacă nu toate instanţele fiscale ale statului văd în această măsură un impact de bun augur. Guvernul a aprobat săptămâna trecută forma finală a acestei scheme fiscale care se va aplica persoanelor cu venituri brute de cel mult 2.200 de lei pe lună, dar cu o reducere a plafonului cu care banca poate diminua rata lunară de plată de la 50% la 35%.
Deducerea din venitul lunar impozabil a fost menţinută la 900 de lei, restructurările fiind permise până la finele lui 2015, după cum se arată în forma finală a ordonanţei de urgenţă prezentată în presa centrală.
Fiecare client care va obţine o restructurare a creditelor în condiţiile solicitate de stat ar putea primi un beneficiu lunar de cel mult 144 de lei, aferent impozitului de 16% aplicat la suma maximă deductibilă.
Această ordonanţă de urgenţă stabileşte că deducerea se acordă lunar, după încheierea perioadei de reducere a ratei, încadrabilă în perioada 1 ianuarie 2016 şi 31 decembrie 2017 şi reprezintă rata din această perioadă, dar nu mai mult de 900 lei /lună.
Perioada maximă pentru care un client ar putea beneficia de deducere este de un an şi nouă luni. Motivul aceste perioade este acela că băncile şi clienţii pot aplica astfel de restructurări începând cu 1 iulie 2014 până la 31 decembrie 2015, iar perioada în care se acordă deducerea este cuprinsă între 1 ianuarie 2016 şi 31 decembrie 2017.
Potrivit proiectului publicat de Ministerul Finanţelor la începutul lunii iunie, schema fiscală se aplica pentru venituri din salarii de cel mult 2.000 de lei/lună, numai că nu era precizat dacă este vorba de salarii brute sau nete.
Deducerea specială pentru credite se acordă dacă restructurarea creditelor, care semnifică modificarea condiţiilor de rambursare a acestora, îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
- să fie acordată pentru credite care nu înregistrează întârzieri la plată sau care au întârzieri la plată de cel mult 90 zile;
- să conducă la diminuarea cu cel mult 35% a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului, aferente creditului supus restructurării, dar nu cu mai mult de 900 lei sau echivalent, indiferent dacă împrumutul respectiv a fost acordat în lei sau în valută, pentru o perioadă de maxim doi ani;
- pentru creditele în valută şi a celor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, cursul de schimb utilizat este cel comunicat de Banca Naţională a României în vigoare la data depunerii cererii prin care se solicită restructurarea;
- să asigure prelungirea duratei iniţiale a creditului cu perioada pentru care se diminuează obligaţiile de plată;
- sumele reprezentând diminuările ratelor lunare de plată inclusiv costul suportat de debitor pentru amânarea la plată a acestora, să fie distribuite pe o durată egală cu cea pentru care a fost acordată diminuarea obligaţiilor de plată, începând cu data de la care nu mai operează diminuarea respectivă;
- împrumutătorul nu poate majora rata dobânzii sau după caz, marja de dobândă, pentru creditele cu dobândă variabilă, sau alte costuri aferente creditului şi nici nu poate impune alte costuri, altfel decât era prevăzut în contract la data restructurării;
- împrumutătorul pune la dispoziţia debitorilor, înainte ca aceştia să intre în procedura de restructurare a creditelor, scadenţarul aferent întregii durate de viaţă a mecanismului de restructurare.
Iniţial, în prima variantă a “Electoratei”, restructurarea creditelor trebuia să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate şi nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani, iar deducerea fiscală era limitată la 500 de lei pe lună.
Deducerea specială poate fi acordată pentru o singură restructurare aprobată unei persoane fizice, la unul sau mai multe credite, cu condiţia ca suma totală amânată la plată să se încadreze în limita valorică de 900 de lei şi cel mult 35% din rata lunară de plată datorată înainte de restructurare.
Prin aplicare acestei scheme pentru restructurarea creditelor, Finanţele au estimat iniţial un minus de încasări din impozitul pe venit de 975 milioane lei în 2016 şi 1,01 miliarde lei în 2017, dar în forma finală aprobată de Guvern a calculat un impact negativ mai mic, de 725,5 milioane lei în 2016 şi 757 milioane lei în 2017.
Deducerea specială poate fi acordată pentru o singură restructurare aprobată unei persoane fizice, la unul sau mai multe credite, cu condiţia ca suma totală amânată la plată să se încadreze în limita valorică stabilită.
În nota de fundamentare care însoţeşte actul normativ se arată:
Asociaţia Română a Băncilor îşi exprimă rezervele faţă de implicaţiile acestei scheme de restructurare din punct de vedere al provizioanelor, dispoziţiilor regulamentelor Băncii Naţionale a României şi costurilor de implementare şi administrare a măsurilor privind restructurarea creditelor şi acordarea facilităţii fiscale.
“Clientul rambursează băncii în total mai mulţi bani decât dacă n-ar fi optat pentru restructurare”
Nici Consiliul Fiscal nu manifestă entuziasm faţă de această schemă fiscală. Consiliul Fiscal apreciază că impactul bugetar se va situa mult sub estimările Finanţelor, şi anume de 725,5 milioane lei pentru 2016 si 757 milioane lei pentru 2017, întrucât măsura nu este atractivă pentru majoritatea debitorilor. Altfel spus, orice calcul pe marginea “Electoratei” se finalizează într-o nebuloasă. Consiliul Fiscal a elaborat o analiză axată pe eşantionul de debitori bancari persoane fizice cu venituri lunare brute sub 2.200 lei, expunerea aferentă pe aceste credite fiind de 31,81 miliarde lei, cu o pondere de 36,93% din totalul împrumuturilor pentru persoanele fizice. Potrivit InCont.ro, în această categorie de debitori se încadrează aproximativ 985.000 – în procente, 48,84% din totalul celor care au luat credite imobiliare şi de consum pe segmentul de retail.
Un exemplu din analiza Consiliului Fiscal: luând în calcul un exemplu al valorii rămase de rambursat de către un client de 26.651 lei, cu o dobândă anuală efectiva (DAE) de 10,2% şi o perioada rămasă din contract de 6 ani, clientul plăteşte în mod normal o rată lunară de 496,2 lei şi o dobândă totală de 9.087,37 lei. Dacă aplicăm restructurarea cu deducere fiscală – adică reducerea ratei de maxim 35% şi prelungirea scadenţei cu doi ani -, rata lunară va fi de 322,68 lei în primii doi ani şi de 448,97 lei în următorii 6 ani, subliniază Consiliul Fiscal, adăugând:
În această situaţie, clientul va plăti o dobândă totală de 13.419 lei, iar economia de la plata impozitului pe venit se situează la 1.293 lei, creditul având un cost anual efectiv de 9,62%.
Desi rata lunară şi costul anual sunt mai mici, clientul rambursează băncii în total mai mulţi bani decât dacă n-ar fi optat pentru restructurare, întrucât perioada pe care se aplică dobânda creşte cu doi ani.
Este foarte dificil de estimat numărul real al persoanelor care vor beneficia de această facilitate, atrage atenţia Consiliul Fiscal, adăugând că decizia depinde de capacitatea debitorului de a-şi plăti datoriile către banca, dar şi de dispozitia băncilor de a aproba restructurările de credit.
În ceea ce priveşte impactul bugetar anual pentru 2016 şi 2017, Consiliul a calculat că acesta ar putea fi de maxim 771,73 milioane lei, nivel apropiat de estimarea Ministerului Finanţelor, asta în scenariul în care toţi debitorii eligibili ar opta pentru reducerea ratei cu 35% pe o perioadă de doi ani, iar băncile ar aproba toate cererile de restructurare, situaţie pe care Consiliul Fiscal o consideră puţin probabilă. În acest sens, Consiliul Fiscal punctează:
Există o probabilitate ridicată ca impactul bugetar net să se situeze în partea inferioară a intervalului, adică mai apropiat de zero, acesta fiind scenariul în care niciun debitor eligibil nu ar opta pentru această facilitate sau nicio bancă nu ar aproba cererile de restructurare.

