Braila avea in 1930 peste 11 mii de evrei, dintr-un total de 66 mii de locuitori, iar acum daca mai sunt 40 de reprezentanti ai acestei comunitati in orasul de la Dunare. Cei ramasi sunt in majoritatea persoane in varsta, urmasi ai comerciantilor de altadata, care au contribuit semnificativ la dezvoltarea economica a orasului. Din 14 sinagogi construite la Braila, in prezent a ramas una singura, Templul Coral, construit in 1865.
Primele informatii despre evreii din Braila dateaza din perioada domniei lui Constantin Brancoveanu (1688-1714) si se refereau la faptul ca negustorii evrei plateau la ploconul Hanului 100 unghi sau galbeni. La 20 iulie 1783, sublocotenentul austriac Mihanolovitz scria din Galati ca, din informatiile obtinute, la Braila alaturi de romani si turci mai locuiau si cativa evrei, probabil negustori, deoarece in noiembrie 1795, un firman emis de sultan adresat cadiului si nazarului din Braila, cerea restituirea taxelor vamale incasate abuziv de la negustorii evrei.
Aprecieri in legaura cu numarul acestora vor apare dupa anul 1821. Astfel, intr-un raport al Departamentului Pricinilor din Nauntru adresat Ocirmuirii din Braila in anul 1837, se facea trimitere la o lista a evreilor statorniciti in oras in perioada 1821-1822, unde erau mentionati nominal patru capi de familie. Ulterior, in cadrul unor documente oficiale emise de autoritatile locale, situatia evreilor stabiliti la Braila va fi mult mai detaliata.
Astfel, in Catagrafia locuitorilor si veniturilor din orasul si judetul Br?ila, intocmita dup? starea economica, religioasa si nationalitati in anul 1828, de catre primul ispravnic al Brailei de dupa eliberarea orasului de sub ocupatia otomana, Grigore Tautu, se mentiona ca pe ulita targului cu pravalii locuiau 120 de familii, dintre care 21 erau de evrei. Catastihul de toate familiile ce s-au gasit la Catagrafia de toate satele Brailei si in orasul Braila mentioneaza numele si partial ocupatiile acestor evrei. Abia la cea de-a doua Catagrafie, realizata in anul 1837, apare o lista a celor 21 capi de familie, cu precizarea ca acestia erau supusi straini.
Tot in anul 1837, Ocirmuirea Judetului Braila transmite Departamentului Pricinilor din Nauntru lista nominala a celor 72 capi de familie de origine evreiasca aflati in Braila. Dintre acestia, doar 14 erau proprietari, restul de 52 fiind veniti din diferite localitati. Cu certitudine, la 20 martie 1840, cele 14 familii de evrei mentionate vor fi recunoscute drept cetateni (pamanteni). Doi ani mai tarziu un demers similar va avea loc si in privinta celorlalte familii.
Analizand dinamica componentei demografice a populatiei evreiesti vom constata ca de la 1821, cand erau consemnate 5 persoane, numarul acestora va creste continuu: 20 persoane la 1822, 105 persoane la 1829, 485 la 1837, 5.520 la 1882, 6.752 la 1890, 9.830 la 1899, 11.268 la 1916, 11.327 la 1930, cand au reprezentat 8,6% din populatia orasului Braila.
Un veritabil recul in privinta ponderii numerice a evreilor la Braila este consemnat in perioada 1940-1944, data la care se mai aflau doar 5.242 de persoane. In anii regimului comunist, odata cu emigrarea in masa a evreilor din Romania, comunitatea evreilor din Braila va scadea simtitor, ajungand la un numar de 265 de persoane in anul 1986.
Contributia evreilor la dezvoltarea Brailei
Contributia membrilor comunitatii israelite la dezvoltarea ora?ului poate fi observata in diverse domenii: comert, industrii, profesii liberale, arta si cultura. Pornind de la lista nominala a celor 72 de capi de familie de origine evreiasca din anul 1837 vom constata ca acestia activau in nu mai putin de 16 domenii : bogaserie, croitorie, tamplarie, tinichingerie, vopsitorie, carciumarie, ?epcarie, ciubotarie, ceasornicarie, sticlarie.
Dezvoltarea orasului a deschis noi perspective de dezvoltare, atat in privinta diversificarii preocuparilor de natura economica , dar mai ales in ceea ce privea ponderea de reprezentativitate la nivelul comunitatii locale. Constatam la nivelul anului 1905 prezenta unui numar de 593 de meseria?i evrei, in 23 de domenii, fara a lua in calcul pe cei cu profesii liberale.
In acela?i an, 70% din casele de comert apartineau evreilor, 20% grecilor si 10% romanilor. Aceasta situatie se va reflecta si la nivelul reprezentarii in diverse organisme economice, precum Corporatia comerciantilor de pe langa Bursa, Camera de Comert si Industrie din Braila. Aceasta prosperitate economica se va reflecta si la nivelul institutiilor de cult si invatamant. Documentele de arhiva consemneaza existenta si functionarea a 10 lacase de cult construite intre anii 1820-1924. O parte dintre acestea s-au deteriorat si demolat de-a lungul timpului, iar odata cu micsorarea populatiei evreiesti doar Templul Coral mai este folosit de membrii comunitatii.
Si in privinta invatamantului, comunitatea evreiasca din Braila se poate lauda cu numeroase realizari. Din initiativa lui Aizic Steinhard va lua fiinta primul institut de invatamant primar de baieti cu predare in limba ebraica in anul 1865. Acesta va functiona pana la declansarea razboiului din 1877, cand se va transforma in spital. Abia in anul 1882, prin contributia materiala a unor reprezentanti de seama va fi deschisa Scoala israelito-romana de baieti Abraham ?i David Schwartzman din Braila, ce beneficia de un local propriu modern si anexele necesare. Acesta va functiona pana in anul 1948. A doua scoala israelito-romana de baieti, intitulata Lumina, apare in anul 1893. Din pacate aceasta a fost inchisa doi ani mai tarziu.
Una dintre cele mai importante institutii de invatamant apartinand comunitatii israelite va fi infiintata in anul 1897 sub titulatura Scoala israelito-romana de fete Zion din Braila. Din data de 2 noiembrie 1903 isi va schimba locatia si titulatura in Scoala de fete a Comunitatii israelite din Braila Zion – Clara Baroneasa de Hirsch. Acestora li se vor adauga Scoala Profesionala de Talmud Tora, in anul 1900, Scoala israelita de ambele sexe, in anul 1903 si, din 27 octombrie 1913, Gimnaziul Comunitatii Izraelite din Braila H.L. si Netty Schaffer. Dupa schimbarea titulaturii in anul 1940, cand se va transforma in Liceul Teoretic H.L. si Netty Schaffer, institutia de invatamant secundar braileana isi va inceta activitatea in anul 1948.
La 17 mai 1896, prin efortul unor gazetari locali de origine evreiasca apare prima gazeta evreiasca la Braila, DER COMPAS, in limba idis si cu caractere ebraice. Acesteia i se vor adauga aproximativ 30 noi organe de presa : Controlul, Zion, Der richtiger compas 1897, Corespondenta Mensuala a Comitetului de Organizare si Propaganda Sionista din Braila 1901, Pessah 1904, Sionistul 1905, Institutorul evreu 1906, Tinerimea evreiasc? 1907, Israel 1908.
Personalitati ale comunitatii evreiesti din Braila
Din randurile comunitatii evreiesti din Braila se vor remarca personalitati precum: Konrad Bercovici (autor a peste 30 de volume de proza), Isac Horowitz , Oscar Lemnaru (narator, calamburist, traducator), Mihail Sebastian (inscris definitiv in literatura printre numele mari ale creatorilor evrei de limba romana, pe numele lui adevarat – Iosif Hechter), Semilian S. (publicist, profesor, istoric, de la care au ramas trei lucrari esentiale: “Contributia Brailei la.cultura romaneasca si straina”, “Evreii in cadrul asezarii Brailei, acum 100 de ani” si, in sfarsit, „Istoricul presei brailene de la 1839 pana la 1926”, Ilarie Voronca (poet). Nedelcu P. Chercea, mare comerciant si filantrop brailean, a donat Comunitatii evreiesti din Braila o casa pe strada Regala.
Activitatea creatoare a evreilor in contextul societatii interbelice a fost intrerupta brusc de evenimentele dramatice din ultimul razboi mondial. In anii comunismului, evreii ramasi in Romania au cunoscut un mare proces de intelectualizare. Dupa Revolutie, au crescut constiinta si coeziunea de grup etnic a evreilor din Romania, sporindu-se manifestarile de solidaritate intraetnica si de ajutor comunitar, diversificandu-se manifestarile vietii culturale.
FlashScore Liga 2 
