Cea mai mare valoare a corectiilor financiare aplicate proiectelor cu finantare europeana in raport cu bugetele locale au fost inregistrate la Braila, respectiv 13%, dupa care urmeaza Drobeta-Turnu Severin, Targu Mures si Rosiorii de Vede cu 12%.
Romania are cel mai mare nivel al corectiilor financiare la nivelul proiectelor cu finantare europeana, dublu fata de Spania si de 15 ori mai mult decat Polonia sau Germania, releva o cercetare efectuata de Institutul de Politici Publice pe ultimii 2 ani.
Culegerea de date a cuprins informatii de la nivelul primariilor municipii resedinta de judet si consilii judetene, in baza notelor de constatare a neregulilor si de aplicare a corectiilor financiare emise de autoritatile de control competente.
Notele de constatare a neregulilor au fost incluse intr-un volum ce va fi disponibil electronic si distribuit catre toate autoritatile statului implicate in atragerea de fonduri europene.
„Cercetarea noastra are la baza nevoia de a face ceva, pentru ca situatia este dramatica. La acest moment suma totala a corectiilor financiare e de 300 milioane euro, echivalentul a circa 20% din totalul fondurilor structurale absorbite”, a declarat Elena Iorga, reprezentant al IPP.
Iorga a aratat ca fondurile disponibile prin Programul Operational „Asistenta Tehnica” ajung la 170 milioane de euro, iar zero sunt resursele folosite pentru pregatirea beneficiarilor de proiecte in vederea prevenirii aplicarii de corectii financiare.
„Valoarea medie a unei corectii financiare aplicate intr-un proiect cu finantare europeana a fost de 13% din bugetul unui contract de achizitie publica, respectiv circa 400.000 de euro. Cele mai frecvent aplicate corectii sunt cele de 5% din bugetul unei achizitii, adica 25% din valoarea contractului”, a mai spus Elena Iorga.
Potrivit acesteia, sunt situatii in care s-au aplicat corectii si de suta la suta din valoarea unui contract, in cazul Consiliului Judetean Olt, valoarea fiind de 3,7 milioane euro.
De asemenea, cea mai mare corectie financiara aplicata intr-un proiect s-a inregistrat la Consiliul Judetean Tulcea pentru un contract de lucrari, iar valoarea corectiei a fost de 7 milioane euro.
Cercetarea a aratat ca motivele pentru care au fost aplicate corectiile financiare sunt de cele mai multe ori (56%) din cauza cerintelor de calificare nelegale, incalcarea principiului tratamentului egal al operatorilor (11%), oferta declarata castigatoare, dar nu indeplineste conditiile (9%), procedura de atribuire unui singur candidat (9%), majorarea valorii contractului in conditii nelegale (6%), utilizarea criteriilor de calificare ca factor de evaluare (6%) si nerespectarea principiului transparentei (3%).
Presedintele Asociatiei Municipiilor din Romania, Tudor Pendiuc, a apreciat ideea efectuarii acestei cercetari deoarece „reprezinta o premiera si o radiografie a neconformitatilor comise”.
„Aceasta lucrare nu critica, nu lauda, prezinta realitatea care aproape te inspaimanta. Polonezii au fost solidari intre ei si au reusit sa reduca corectiile financiare de la 25% la 5%. Nivelul national trebuie sa fie solidar cu cel local. A lipsit comunicarea si solidaritatea, autoritatile de control trebuie sa aiba si o latura a indrumarii. La noi se cauta spectaculosul, dar trebuie sa tinem cont ca in administratiile locale nu sunt multi specialisti pentru ca se lucreaza pe salarii mici”, a spus Pendiuc.
El si-a exprimat convingerea ca volumul notelor de constatare a neregulilor va conduce la indreptarea deficientelor.
Potrivit initiatorilor acestui studiu, se recomanda ca autoritatile de control (ANRMAP, Curtea de Conturi, Autoritatile de Management) sa elaboreze ghiduri pentru prevenirea aplicarii de corectii financiare, sa se elimine suprapunerile in actul de control prin integrarea ANRMAP, Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice (UCVAP) in sistemul de control alaturi de Autoritatea de Audit, conform recomandarilor de la Bruxelles. Totodata, se recomanda modificarea Ordonantei Guvernului 66/2011 si Ordonantei 34/2006.
In Romania nu exista o practica in vederea suportarii costurilor de catre autoritati a acestor corectii financiare, fiind nevoie de un model european.