Dacă ne uităm peste unele proiecte de hotărâre ale Consiliului Judeţean care vizează, sub diverse forme, modernizarea infrastructurală a Brăilei, chiar putem suferi bruiaje serioase în perceperea realităţii, căci la ce sume de bani implică materializarea lor, impresia că avem de-a face cu un oraş de succesul economic al Berlinului, şi nu cu o dominaţie galopantă a şomajului şi a penuriei antreprenoriale se poate insinua uşor în minte, amestecând planurile.
O ultimă mutare năucitoare a preşedintelui CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, prin costul implementării, o reprezintă introducerea pe ordinea de zi, a şedinţei de îndată de ieri, a proiectului privind digitizarea pe hartă web a patrimoniului cultural brăilean. Cum era şi firesc, dată fiind megalomania preţului, proiectul de stârnit controverse în rândul opoziţiei din Consiliul Judeţean. Deşi nu au votat împotrivă, consilierii PDL Brăila i-au cerut totuşi lui Bunea Stancu să argumenteze necesitatea unei sume atât de mari, precum 2.314.250 lei, din care jumătate este necesară achiziţionării softului.
Marian Sârbu, consilier judeţean al PDL Brăila, în plenul şedinţei CJ:
Domnule preşedinte, vă rugăm să ne spuneţi şi nouă pentru ce este nevoie de această sumă, ce se va face cu ea? Noi nu suntem împotriva acestui proiect, numai că, uitându-ne pe capitolele bugetare, se văd aici nişte cheltuieli foarte mari. Am văzut că trebuie achiziţionat un software care costă un milion de RON. Mi se pare o sumă foarte mare.
Bien sûr, interogarea PDL i-a produs iritare preşedintelui CJ, Bunea Stancu explicându-i consilierului democrat-liberal că instituţia pe care o conduce are „specialişti” care se ocupă de calcul şi acuzându-l că nu face altceva decât să agite apele în căutare de vizibilitate media.
Preşedintele CJ Brăila, către Marian Sârbu:
Domnule, noi avem specialişti care fac astfel de calcule, nu le fac eu. Aici sunt nişte costuri stabilite pe diverse plafoane. Pot să am plafonul 150.000 RON, cum spuneţi dumneavoastră, dar se poate câştiga cu 80.000. Veniţi la toate licitaţiile şi o să vedeţi că se scot cu un leu şi se câştigă cu 70 de bani! Până la urmă, spuneţi ce doriţi, de fapt, sau doar vreţi să vă auziţi?
Pus în ultima clipă pe ordinea de zi, proiectul a fost votat cu 23 de voturi “pentru” şi două “abţineri”, din partea democrat-liberalilor Marian Sârbu şi Alfredo Pascale.
Chiar e nevoie, acum, de prioritizarea digitizării patrimoniului cultural?
Potrivit expunerii de motive ataşate proiectului de hotărâre, principalele rezultate ale proiectului ar fi următoarele: “crearea infrastructurii pentru digitizarea obiectivelor culturale din judeţul Brăila”; “acţiuni de digitizare pentru un număr de 17 monumente istorice din judeţul Brăila”; “crearea bazelor de date şi facilitarea accesului publicului larg la acestea”; “editarea albumului <<Brăila – monumente istorice>> (500 de exemplare)”. Durata implementării: 16 luni.
Lăsând deoparte aceşti indicatori, nu putem să nu ne întrebăm, însă, dacă “specialiştii” Consiliului Judeţean nu depistează un contrast violent în acest proiect. Ce părere vor avea acei turişti care vor cerceta interfaţa web a patrimoniului cultural brăilean, în timp ce în jurul lor vor observa că acele obiective patrimoniale sunt captive într-un decor de istorie culturală lăsat în paragină? Sau când vor vedea potopul de gunoaie de pe vadul Danubiului ori din zona terasată a Împăratului Traian? Dar când se vor izbi de aerul sinistru al relicvelor din port? Sau când, mergând, de pildă, în direcţia Bisericii “Sfântul Nicolae”, la un moment dat, vor nimeri cu piciorul în acea gaură din şosea surpată discret, dar sigur în adâncul uneia dintre hrubele de sub oraş? Sau “specialiştii” din Consiliul Judeţean, laolaltă cu preşedintele CJ, sunt de părere că turiştii vor fi atât de hipnotizaţi de măreţia digitizării, încât vor păşi pe stradă în mers de marioentă, cu ochii daţi peste cap şi zâmbet de giocondă?
Digitizarea resurselor culturale este mai mult decât binevenită, dar oare acum e momentul prioritizării acestui demers de arhivare? S-a făcut tot ce era de făcut nu pentru modernizarea infrastructurii culturale, ci măcar pentru reabilitarea ei, încât digitizarea e tot ce ne mai lipseşte ca să ne mândrim cu un aer de normalitate cultural-estetică a oraşului şi ca să-i exploatăm potenţialul turistic? Vi se pare că Brăila a depăşit etapa de şantier, ca să trecem, aruncând haotic cu bani în stânga şi-n dreapta, la cea de arhivare?