SC ROCREATIV SRL, ultima jucărie pofticioasă pecuniar a Consiliului Judeţean Brăila, merge nestingherită pe mai departe, propulsată de noua maşinărie de vot din CJ alcătuită din social-democraţii brăileni şi PP-DD-ul Marioarei Nistor.
După ce, în luna februarie 2014, fostul lider al femeilor din organizaţia PDL Brăila, Reliana Bogdan, fusese stopat de consilierii judeţeni, inclusiv de cei din USL, din a ocupa funcţia de administrator al ROCREATIV, neprimind votul de încredere al colegilor din CJ, astăzi, în schimb, ex-consilierul judeţean democrat-liberal a fost înscăunat en fanfare la şefia controversatei societăţi comerciale de turism, graţie avântului heirupist imprimat de PP-DD Brăila. Rezultatul votului: 28 de voturi „pentru” şi 4 „împotrivă”.
Să fixăm încă o dată modelul ROCREATIV. Când vorbim despre ROCREATIV, despre ce vorbim, de fapt? Aşa cum explicam într-un articol precedent, discutăm despre o fumigenă discretă, oarecum evazivă, creată după pattern-ul SC Urbis Serv SRL Buzău: un SRL nevinovat, în spatele căruia, sub aparenţa de business minor şi inofensiv, s-a pus la punct o maşinărie impecabilă pentru absorbirea unor sume enorme din buget. Ca şi în cazul SC Urbis Serv SRL Buzău, capitalul integral al societăţii vine de la Consiliul Judeţean.
Societatea ROCREATIV a fost înfiinţată de Consiliul Judeţean Brăila, cu votul a 21 de consilieri, având ca asociat unic Consiliul Judeţean Brăila şi ca misiune gestionarea hotelurilor, a cantinei, a taberei Blasova, precum şi a altor obiective cu destinaţie recreativă sau sportivă aflate în proprietatea judeţului. Aprobarea proiectului de hotărâre a venit la pachet şi cu un buget seducător: 500.000 de lei pentru capitalul social al firmei.
În Buzău, SC Urbis, sora mai mare şi mai experimentată a ROCREATIV-ului brăilean, este numită “gaura neagră a municipiului”. În 2012, auditorii fiscali au efectuat un control în urma căruia au constatat un prejudiciu absolut delirant – nici mai mult, nici mai puţin de 246,79 miliarde lei vechi. La ora actuală, Camera de Conturi aşteaptă din partea Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău soluţionarea sesizării penale făcute anul trecut. Desigur, nu ştim dacă ROCREATIV va dovedi o voracitate dezastruoasă similară, dar, având la îndemână un asemenea element de comparaţie, e bine să ne ţinem atenţia trează în privinţa acestei societăţi comerciale.
Reliana Bogdan şi haina sa de pion “buneastancian”
În ceea ce-l priveşte pe proaspătul administrator al ROCREATIV, despre Reliana Bogdan se cunosc, până acum, următoarele detalii:
– a candidat în 2012 la un post de consilier judeţean din partea AVB;
– declaraţia de avere o recomanda, tot în 2012, ca având investiţii masive în bijuterii şi în obiecte de artă: bijuterii în valoare de 15.000 de euro şi obiecte de artă în valoare de 20.000 de euro;
– la începutul acestui an, Reliana Bogdan, brusc, a făcut un flic-flac, demisionând din PDL Brăila, pentru ca, iată, să nimerească acum pe un post paradisiac sub telecomanda Consiliului Judeţean.
De altfel, liderul democrat-liberalilor brăileni, deputatul Alexandru Nazare, a precizat, după demisia Relianei Bogdan, că motivul plecării acesteia din PDL Brăila îl reprezintă manageriatul ROCREATIV, ceea ce s-a şi întâmplat.
Flashback
Raţiunile expuse de preşedintele CJ pentru necesitatea înfiinţării unei asemenea societăţi comerciale au fost dintre cele mai “inatacabile”. Argumentul moral: dacă obiectivele recreative şi sportive vor rămâne în continuarea în administrarea Consiliului Judeţean ar putea da naştere la suspiciuni, de aceea e o nevoie atât “vitală” de predare a acestora către o firmă căreia să i se aloce fonduri şi criterii de performanţă. Epifania economică a venit, însă, din partea unui alt pesedist, Ionel Avram, oracol în administraţie: crearea unui nou SRL = noi locuri de muncă. Uluitor!
Desigur, în planul halucinaţiei pozitiviste, ROCREATIV e de departe maximul de “realizare” pe care CJ Brăila l-a înfăptuit de ani buni încoace. Elementul de turbulenţă juridică apare, însă, imediat în planul realităţii. Cel puţin asta afirma, în decembrie 2013, deputatul PDL de Brăila Alexandru Nazare, care sesizase de îndată Instituţia Prefectului, ca urmare a încălcării prevederilor din Legea nr.52/2003 privind înfiinţarea ROCREATIV SRL. Conform legii, o asemenea hotărâre putea fi adoptată doar cu aducerea la cunoştinţa publicului şi cu cel puţin 30 zile lucrătoare înaintea intenţiei de înfiinţare a societăţii.
La acea dată, prefect al Brăilei era “şeriful” din Tărlugeni, Gheorghi Obreja. Răspunsul prefectului a fost prompt şi, în plus, a făcut şi proba irefutabilă a inutilităţii totale a Prefecturii Brăila.
Concluzia prefectului, aşa cum fusese ea formulată în răspunsul dat lui Alexandru Nazare:
Întrucât, între instituţia prefectului şi consiliul judeţean nu există raporturi de subordonare, vă rugăm să vă adresaţi Preşedintelui Consiliului Judeţean Brăila care are competenţă legală de a sancţiona faptele funcţionarului care nu a pus în aplicare prevederile Legii nr.52-2003.
Există două posibile tălmăciri ale acestui răspuns. Tălmăcirea nr.1: Legea nu prevede că în mod expres, eu, prefectul, ar trebui să mişc vreun deget. Tălmăcirea nr. 2: Dacă s-a călcat pe bec, căutaţi repede vreun amărât de funcţionar de prin CJ şi daţi-i în văzul lumii, aşa, cu spectacol moscovit, un “avertisment”.
Alexandru Nazare, în sesizarea formulată către Instituţia Prefectului:
PDL a adus în atenţia tuturor brăilenilor încercarea administraţiei publice judeţene de a înfiinţa un SRL, numit ROCREATIV TRADE, care să administreze patrimoniul judeţului Brăila. Am luat poziţie şi am sesizat Instituţia Prefectului Judeţului Brăila, arătând că nu este firesc ca acest SRL să fie înfiinţat fără consultarea cetăţenilor brăileni, proprietarii de drept ai patrimoniului judeţului. Instituţia Prefectului a apreciat opinia noastră ca fiind corectă şi în concordanţă cu prevederile legale în domeniu. În acelaşi timp, din răspunsul Instituţiei Prefectului am constatat cu stupoare că răspunderea neefectuării unei astfel de consultări publice este pasată unui salariat al Consiliului Judeţean, apreciind că nu este necesară anularea hotărârii de înfiinţare a acestei societăţi, ci sancţionarea salariatului care şi-ar fi îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu. Având în vedere şi acest răspuns stupefiant, cerem Consiliului Judeţean Brăila să intre în legalitate şi să anuleze hotărârea de înfiinţare a societăţii Rocreativ. Înfiinţarea unei asemenea societăţi care să administreze patrimoniul judeţului Brăila nu se poate face fără respectarea a cel puţin două condiţii: organizarea consultării publice prealabile conform prevederilor legale, astfel încât brăilenii să îşi poată face vocea auzită pe acest subiect şi asumarea obligaţiei că o astfel de societate ar beneficia de management privat, şi nu de conducerea unor politruci numiţi la comandă politică.