Rusii lipoveni din Braila, care sarbatoresc Craciunul pe stil vechi, incep sa colinde pe la casele oamenilor, potrivit traditiei pastrate de peste 300 de ani, abia in prima seara de Craciun.
Cu colindul merg, de regula, barbatii si copii, iar obiceiul se tine incepand din prima zi de Craciun si pana la Anul Nou, care este pe data de 14 ianuarie. Colindele lor au un iz religios, ele fiind, de fapt, cantece religioase.
Sarbatoarea incepe practic din prima zi a Craciunului, cand toti cei care au tinut post merg la biserica la sfanta liturghie si pentru a primi binecuvantarea preotului ca sa poata manca.
Barbatii, gatiti frumos de sarbatoare, merg la biserica cu noaptea-n cap, de pe la ora patru sau cinci, imbracati cu cate o „rubasca” apretata -camasa traditionala ruseasca si cu cate o „padiovca” noua – haina traditionala.
Barbatii au prioritate in fata altarului langa preot, iar femeile se aseaza in spatele acestora, gatite cu o „supca” – fusta lunga, larga, colorata si nelipsitul „poias” – un brau de lana colorat ca un curcubeu, cu ciucuri speciali, care se tese numai in ziua de Sfanta Maria, in timp ce se citesc cele 40 de molifte.
Femeile maritate trebuie obligatoriu sa poarte pe cap acel „sbornic” – un fel de basca din material lucios, lucrata cu migala si impodobita cu diferite margele si paiete.
Prima zi de Craciun pe rit vechi este sarbatorita in familie, potrivit traditiei, iar slujba tinuta in prima zi este una scurta, avand in vedere ca a fost un post lung de 40 de zile.
Imediat dupa slujba, oamenii merg acasa si sarbatoresc in familie, unde sunt nelipsite de pe mese placintele cu carne sau cu varza, prunele uscate, fierte si indulcite cu zahar si graul fiert, aromatizat cu vanilie sau rom, aperitive speciale de Craciun.
Festinul se petrece, de regula, in camera de oaspeti, fiind condimentat cu racitura, carnati, caltabosi si peste.
Din nicio casa nu trebuia sa lipseasca, potrivit traditiei, gustoasele „piroghi” – un fel de placinte sau „vareniche” – ceva asemanator coltunasilor nostri.
Oficial, in conglomeratul etnicilor din municipiul Braila, lipovenii ocupa detasat prima pozitie, cu 3.500 de persoane, cei mai multi fiind concentrati in cartierul Pisc si in Centrul Vechi al orasului.
Potrivit presedintelui Comunitatii Rusilor Lipoveni din Braila, in scriptele celor patru biserici ale lipovenilor braileni sunt in evidenta aproape 10.000 de etnici.
La Braila, se afla Mitropolia lipovenilor din toata lumea, aici fiind hirotoniti preoti pentru comunitatile ortodoxe de rit vechi de pe toate continentele.
In ceea ce priveste etimologia cuvantului „lipovean”, termenul se intalneste doar in Romania si provine din cuvantul „lipa”, care inseamna „tei”, de la faptul ca aceasta populatie folosea lemnul de tei foarte des, pentru a confectiona o serie de obiecte, cum ar fi icoane, linguri sau vase.
Obiceiurile lipovenilor sunt putin diferite de cele ale celorlalti ortodocsi. Barbatii poarta barbi, iar femeile batic.
De asemenea, lipovenii nu fumeaza in incaperile in care se afla o icoana. Posturile lor sunt mai lungi, de cate cinci saptamani fiecare. Ortodocsii de rit vechi nu iau „motul” copiilor si considera un pacat sa mananci noaptea.
Simbolul Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi este crucea cu opt brate, care poate fi intalnita deasupra tuturor bisericilor lipovenesti.