[quote style=”1″]Ma rog, in ceea ce priveste subiectul “sensibil” al placintelor cu branza, fiecare dintre noi are un “ce” propriu, asa cum fiecare regiune se mandreste cu o reteta specifica. Intalnim fireste, placinte dobrogene, moldovenesti, muntenesti, ardelenesti si din multe alte zone folclorice, avand in mod indubitabil procedee relativ specifice de “fabricare”. Insa linia generala transpare din fiecare, pana la urma, dezbracata de caracterele regional-folclorice, ramane doar o placinta cu branza, placinta atat de draga noua tuturor. Ei bine, tributar acestor caracteristici, povestim astazi despre o placinta cu branza de la mal de Dunare, imbinare inspirata intre ingredientele de baza, aluat si branza proaspata si povestile de la mal de apa. Pentru ca, pana la urma, caracterul de poveste, il da tocmai titulatura care o leaga de o anumita zona, de un anumit obicei sau eveniment. Asadar Placinta dunareana cu branza, singura legatura cu Dunarea ramanand savarsirea ei ritualica, la vatra, intr-un sat de la mal de Dunare, pe unde acum mai bine de 100 de ani, bantuia celebrul bandit Terente.
Placintele sunt foarte gustoase, se topesc in gura, ingredientele simple, de baza, insa este foarte importanta atentia la detalii. Pana la urma, detaliile sunt cele care fac diferenta.
Totusi, prea multa vorbarie nu-i buna, pana acum prindeam si doi carasi, asa ca sa vedem si ingredientele necesare placintei…[/quote]
Ingrediente:
[list style=”check”]
- 400g faina alba (de la moara din sat)
- 500g branza grasa proaspata de vaca
- 8 oua
- 8 linguri de ulei
- 400 g zahar
- 15 linguri de apa
- 1 lamaie ( doar coaja)
- 150 g stafide
- sare
[/list]
Mod de preparare:
Procedeul este relativ anevoios, asa ca sa urmarim cu atentie impreuna, etapele:
Facem focul in vatra, sau preincalzim cuptorul la 180 grade.
Batem albusurile de ou spuma tare, cu un praf de sare, apoi incorporam si zaharul. Alaturat, batem galbenusurile de ou, tot cu un praf de sare si incorporam jumatate din compozitia cu albus. Acum este momentul sa adaugam 3 linguri de ulei.
Continuam sa amestecam, adaugam coaja de lamaie si restul de albus. Adaugam branza proaspata si stafidele si amestecam temeinic. Gata cu umplutura. Lasam la odihna.
Cernem faina pe o masa, sau planseta, o adunam la un loc si cu mana facem in mijlocul ei o adancitura in care adaugam sarea si 5 linguri de ulei. Incalzim apa si o turnam incet, incepand sa framantam un aluat moale. Framantam pana ce se incorporeaza toata cantitatea de faina, apoi acoperim aluatul cu un stergar curat si-l lasam la odihna 15 minute.
Dupa perioada de odihna, il luam iar in “fabrica” si il framantam pe masa presarata cu un praf de faina, pana cand devine uniform.
Portionam masa de aluat in 3 bile, pe care le lasam iar la odihna 10 minute.
Bilele le intindem pe rand cu facaletul, uniform, astfel incat sa obtinem o foaie de aproximativ 2-3 mm grosime. Pensulam bine cu ulei si mai lasam 10 min. Indicat este sa nu fie aer rece sau curent in incapere.
Intindem pe fiecare foaie cu cate o treime din umplutura de branza, apoi o rulam incet sa formam sulurile de placinta. Repetam operatia pana epuizam si coca si umplutura.
Pensulam cuvincios si tava cu ulei, apoi asezam cu grija sulurile de placinta.
Varam la cuptor (pentru citadini) sau la vatra (pentru restul concetatenilor) si asteptam cu narile frematande coacerea placintei. No, grea asteptare! Cat se coace, cu titlu de experiment putem incerca un toi de rachiu, asa …sa ne mai punem metabolismul si limba in miscare. Eu asa am procedat si “no fo deloc rau”!
Lasam la vatra pana se rumenesc bine apoi scoatem minunea si o lasam la racorit in tava 15 minute, dupa care o scoatem usor si o taiem bucati potrivite.
Presaram cu zahar si servim imediat!
Iavas, iavas…ca nu dau turcii!
Pofta buna!
Sursa: Retete Culinare