Vă era dor de Fata Morgana, de podul peste Dunăre, acela creat până acum doar din fumigene electorale? Ei bine, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) e hotărâtă să facă multă vâlvă pe această temă, scoţând la licitaţie reactualizarea studiului de fezabilitate pentru podul suspendat de la Brăila, proiect intercomunitar de anvergură care ar trebui să unească în armonie comercială Brăila, Galaţi şi Tulcea.
Costurile: potrivit Ziarului Financiar, CNADNR estimează reactualizarea studiului de fezabilitate la o sumă cuprinsă între 10, 6 şi 12, 6 milioane de lei, adică 2, 4 – 2, 8 milioane de euro, având ca surse de finanţare bani europeni şi bugetul de stat.
Dar ce s-a întâmplat cu vechiul studiu de fezabilitate, cel din urmă cu trei ani? A expirat. Pam-pam! Mai trebuie precizat că natura sursei de finanţare s-a schimbat, fiind luată în calcul în premieră varianta fondurilor europene. Podul este menţionat în cadrul bugetului pentru perioada 2014-2020. Comisia Europeană a propus crearea unei facilităţi numită „Conectarea Europei”, prin care se doreşte accesul tuturor pe piaţa internă. Banii puşi la dispoziţie de Comisia Europeană pentru crearea facilităţii: 40 de miliarde de euro. Precum şi 10 miliarde de euro investiţiilor din domeniul transporturilor, în cadrul Fondului de coeziune. Din aceşti bani, României i se pun pe tavă 1,3 miliarde euro numai pentru sectorul transporturi. Dan Şova, ministrul Transporturilor, menţiona în luna aprilie podul peste Dunăre ca fiind unul dintre cele mai importante proiecte de pe listă. Vechea sursă de finanţare era sub formă de parteneriat public-privat.
Se poate sau nu realiza pe „Conectarea Europei”?
De asemenea, trebuie subliniat şi faptul că actuala abordare a lui Dan Şova, din perspectiva finanţării pe fonduri europene a construirii acestui obiectiv economic, se datorează eforturilor depuse de către deputatul PDL de Brăila Alexandru Nazare şi în niciun caz datorită insistenţelor preşedintelui CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu (legat cu lanţuri de potenţialul electoral al acestui obiectiv), care, de obicei, nu prea “gustă” asemenea modalităţi de finanţare.
Alexandru Nazare declara în luna martie pentru ProBrăila:
Deşi puterea PSD-PC-UNPR-UDMR a încercat să facă un simulacru din aceste audieri ale noilor miniştri, opoziţia PDL le-a tratat cu toată seriozitatea şi am reuşit să ridicăm numeroase probleme în toate comisiile. În ceea ce priveşte audierea domnului Dan Şova, l-am chestionat, printre altele, asupra lipsei finanţării pentru proiectele mari de infrastructură necesare ieşirii din izolare a Brăilei. În urma acestor întrebări domnul Şova s-a angajat ferm că podul Brăila-Galaţi şi autostrada Brăila-Buzău vor primi finanţare europeană, fără a preciza însă în care exerciţiu financiar, adică dacă aceste proiecte pot fi finanţate chiar în bugetul 2014-2020 al Uniunii Europene. Iată că, în premieră, un oficial guvernamental PSD-PNL admite ceea ce eu tot spun din 2012 încoace, şi anume că podul Brăila-Galaţi este eligibil pentru finanţare din fonduri europene. Voi monitoriza şi în continuare această temă pentru a vedea dacă domnul ministru Şova doar a bravat sau chiar înţelege nevoile de dezvoltare ale Brăilei. Brăilenii s-au săturat de promisiuni goale de conţinut şi aşteaptă mai multe fapte şi mai puţine vorbe. De aceea, proba că ministrul Şova nu îi amăgeşte pe brăileni este concretizarea acestor promisiuni în decizii ferme ale Guvernului, în hotărâri prin care să fie precizată clar sursa de finanţare şi calendarul de implementare. O altă probă pentru a verifica acurateţea acestui angajament este prezentarea Masterplanului de Transport, anunţată de domnul Şova pentru sfârşitul lui iulie anul acesta. Reamintesc că atât includerea rutei Brăila-Buzău pe harta europeană a drumurilor, cât şi contractarea Masterplanului de Transport s-au făcut în mandatul meu de ministru al Transporturilor în 2012, miniştrii USL care s-au succedat de atunci blocând sau tergiversând aceste proiecte. În tot acest timp, niciun parlamentar al PSD sau PNL Brăila nu a făcut presiuni asupra propriului guvern pentru a promova aceste proiecte. Poate măcar în ceasul al doisprezecelea vor da şi ei o mână de ajutor şi mi se vor alătura în demersurile de convingere a ministrului Şova să ajute Brăila.
Luna trecută, în cadrul emisiunii “Direct din Brăila”, moderată de Cristian Robu-Corcan, redactorul-şef al ProBrăila, deputatul Alexandru Nazare preciza că promisiunile PSD privind podul peste Dunăre şi tunelul pe sub Dunăre nu au o acoperire tehnică. Promisiunile pesediştilor de la centru, că se poate construi pe facilitatea “Conectarea Europei”, a precizat democrat-liberalul, îl aruncă pe Gheorghe Bunea Stancu în beznă, deoarece “Connecting Europe” este o facilitate gândită pentru domeniile naval, aerian şi feroviar, neavând nicio treabă cu drumurile.
Alexandru Nazare:
În timpul mandatului meu, în cadrul Consiliului Miniştrilor Transporturilor, s-au aprobat traseele europene. Dar Şova şi Gheorghe Bunea Stancu de la Brăila sunt mai deştepţi decât toţi europenii la un loc. Şi aşa şi este: când nu ştii nimic, eşti cel mai deştept din lume. Ideea e că Gheorghe Bunea Stancu îl crede pe cuvânt pe Dan Şova. Şi ce i-a prezentat Şova? Păi i-a spus, de pildă, că autostrada Buzău – Brăila – Galați și podul peste Dunăre se vor face cu finanţare prin mecanismul “Conectarea Europei”. Iar Gheorghe Bunea Stancu, mai habarnist decât Şova, l-a crezut, neştiind că fondurile facilităţii “Conectarea Europei” sunt destinate coridoarelor prioritare europene și proiectelor care contribuie la un transport ecologic din domeniul feroviar și naval. Mai mult, dacă Gheorghe Bunea Stancu s-ar fi forţat până la epuizare şi ar fi silabisit documentele, ar fi constatat că la proiectele identificate pe “rutier” România are Vidin-Craiova și Târgu Neamţ-Ungheni.
În 2011, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, declara că podul ar costa 120 de milioane de euro, cu tot cu proiectare, afirmând că obiectivul ar putea constitui un avantaj pentru cei care merg către Polonia, Ucraina sau Federaţia Rusă, prin faptul că nu ar mai fi nevoiţi să folosească bacul sau să ocolească pe la podul de la Giurgeni-Vadu Oii.
Vrajba Brăila-Galaţi-Tulcea
Realizarea acestui pod, care să permită interconectarea unor coridoare de transport agreate de Comisia Europeană în vederea dezvoltării unei zone de graniţă a Uniunii Europene, a devenit demult, prin amânări împinse în zona hilarului, mai mult un fel de mit urban, o glumă copioasă a falimentului “karmic” al administraţiei brăilene, decât o realitate posibilă. În materie de tergiversări şi de proiecţii megalomane, povestea podului îndeplineşte toate condiţiile unei veritabile epopei, începută prin 2003, dar promisă de aproape două decenii. Tot ce vreţi şi tot ce nu vreţi s-a îndrugat despre acest pod, începând de la cine îl va construi şi până la modalităţile financiare prin care va fi construit. Nu de puţine ori declaraţiile au frizat registrul aberaţiilor patologice. Folosit până la psihoză ca momeală electorală, de acest proiect se leagă, prin cantitatea industrială de laude fără acoperire aruncate în eter, cu precădere numele unui om: Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele CJ Brăila. Care au fost până acum impedimentele pentru realizarea podului? Mai întâi, firmele interesate să materializeze această investiţie nu puteau contracta un împrumut, deoarece nimeni nu putea garanta posibilitatea recuperării investiţiei. Apoi, o veste bună: Guvernul a stabilit că acesta este unul dintre cele mai importante opt proiecte din ţară cu finanţare din afara bugetului de stat şi că se va da peste cap pentru a asigura sumele necesare în cazul în care nu se va putea recupera investiţia. Bineînţeles, totul a rămas la nivel declarativ. Iată ce spunea, potrivit ziarului Adevărul, Gheorghe Bunea Stancu la sfârşitul lunii aprilie 2013, după o întâlnire cu şeful CJ Tulcea, Horia Teodorescu:
Important este că acum proiectul acesta este bancabil, adică în cazul în care investitorul nu reuşeşte să recupereze banii, statul oferă asigurări. Momentan această garanţie este la nivel declarativ. Un lucru bun este că deja a fost refăcut studiul de trafic şi că specialiştii au stabilit că profitul ar fi, la momentul acesta, de 7%. Se ia în calcul traficul de acum, că nu există pod, dar acesta garantat va creşte în momentul în care va exista acest pod.
În luna august a anului trecut, Gheorghe Bunea Stancu şi Horia Tedorescu s-au aflat într-un conflict de “paternitate” asupra podului. O delegaţie a Companiei Korea Consultant International (KCI) ajunsese la Consiliul Judeţean Tulcea pentru a prezenta o propunere privind realizarea traversării fluviului Dunărea în zona Tulcea–Galaţi. Deci, out Brăila! Reprezentanţii companiei au avut la acea dată o întâlnire cu şeful CJ Tulcea, cu vicepreşedintele George Şişcu şi cu reprezentanţi din cadrul Direcţiei de lucrări publice. Reprezentanţii veniţi în România lucrau atunci la un studiu de prefezabilitate privind realizarea unei subtraversări a fluviului Dunărea până la Galaţi, care urma să fie finalizat la sfârşitul lunii noiembrie şi prezentat în luna decembrie. Investitorii coreeni avuseseră şi o întrevedere cu autorităţile publice din Galaţi, făcându-şi cunoscute intenţiile de realizare a acestui obiectiv. A venit luna decembrie: consilierii locali gălăţeni au votat în unanimitate proiectul de hotărâre privind tunelul pe sub Dunăre, propus de primarul Galaţiului, Marius Stan. Însă coreenii fuseseră scoşi din joc, CLM Galaţi aprobând studiul de prefezabilitate realizat de firma elveţiană Basler&Hofmann AG. Prin documentaţia tehnico-economică întocmită, consultanţii elveţieni propuneau următoarele: lungimea sistemului rutier şi a tunelului care va subtraversa Dunărea va fi de 8,96 km; tunelul va avea o lungime de 2,06 km, din care 1,56 km vor fi săpaţi cu ajutorul unui scut mecanizat, iar 0,50 km prin metoda săpăturii deschise. Costurile de producţie estimate: 229,3 milioane de euro fără TVA, cu o durată de realizare a investiţiei de 48 de luni. Acest lucru a aprins iarăşi fitilul unui butoi cu pulbere între Brăila şi Galaţi. Marius Stan vrea tunel pe sub Dunăre, iar Bunea Stancu pod peste Dunăre. Într-o conferinţă de presă de la acea vreme, preşedintele CJ Brăila afirma revoltat:
Ne-am cam lecuit cu Galaţiul să facem ceva. În afară să ne pună beţe în roate, nu s-a întâmplat nimic, dar absolut nimic. Tot ei blochează şi proiectul pod peste Dunăre, cu diferite metode de doi bani, iar dacă ar fi aşa de bune tunelurile pe sub ape, le-ar face toţi din Europa.
Cât priveşte costul studiului de fezabilitate, o lună mai târziu, în ianuarie 2014, Primăria Galaţi estima o valoare fără TVA de 10 milioane de euro, iar calculele specialiştilor urcau preţul tunelului la circa 350 milioane de euro.
La ora actuală, cei care vor să ajungă pe malul stâng al Dunării în zona Brăila o pot face doar în două feluri: fie să folosească bacul în zona Brăila-Smârdan, fie să ocolească peste 100 km pentru a traversa pe podul de la Giurgeni-Vadu Oii. Însă oricare alternativă ar alege, şoferii sunt nevoiţi să scoată din buzunar sume destul de consistente, fie pentru bac, fie pentru combustibil în cazul ocolului până la Giurgeni, subliniază Ziarul Financiar. Potrivit sursei citate, tarifele de trecere cu bacul variază de la 21 de lei pentru un autoturism la 60 de lei pentru vehiculele mari (autoremorcher cu trailer). În ceea ce priveşte taxa de pod la Giurgeni-Vadu Oii, aceasta este 11 lei pentru autoturisme şi vehicule cu masa totală de până la 3,5 tone.