Administratie Economie

Un haos numit Dan Sova – bilantul mandatului de patru luni la sefia Transporturilor

Un haos numit Dan Sova – bilantul mandatului de patru luni la sefia Transporturilor
Un haos numit Sova - bilantul mandatului de patru luni la sefia Transporturilor
Un haos numit Sova – bilantul mandatului de patru luni la sefia Transporturilor

 

Dan Şova a anunţat astăzi că va demisiona din funcţia de ministru al Transporturilor, după aproape patru luni de mandat, precizând că singurul motiv pentru care a ales să demisioneze este acela de a se regăsi „în prima linie a bătăliei electorale” care urmează pentru funcţia de preşedinte. Şova a punctat că aceste alegeri sunt decisive pentru cum va arăta România în următorii zece ani, iar PSD intenţionează să aducă la Cotroceni „un om tânăr, un camarad”, potrivit Mediafax. Întrebat de presă dacă în caracterizarea făcută s-a referit la Victor Ponta, Şova a răspuns afirmativ.

În cele patru luni de mandat la Ministerul Transporturilor, Dan Şova lasă în spate un impecabil zero barat. Dubioasa dispariţie a contractului cu Bechtel nu a fost rezolvată, iar semnarea tronsonului Comarnic-Braşov a rămas la fel ca şi înainte ca social-democratul să preia acest portofoliu – în pom, deşi promisese 2.400 de kilometri de autostradă până în 2020. Ca să nu mai punem la socoteală managerii privaţi rămaşi pe drumuri şi cantitatea semnificativă de plângeri ajunse pe masa DNA-ului, fapt care a pus Ministerul Transporturilor sub o strictă supraveghere, subliniază Mediafax într-un bilanţ al activităţii lui Dan Şova.

Şova a fost numit ministru al Transporturilor după ieşirea PNL de la guvernare, social-democratul conducând anterior, vreme de peste un an, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine.

La o lună de la preluarea mandatului, Dan Şova, într-un avânt de bravadă managerială, a ieşit la înaintare cu cifre, date, planuri şi variante de finanţare, hotărât să se „ia la trântă” cu unul dintre cele mai delicate subiecte de pe agenda publică, construcţia de autostrăzi, domeniu în care, din perioada post-decembristă şi până în prezent, ţara noastră înregistrează constant unul dintre cele mai sumbre defazaje infrastructurale din Uniunea Europeană. La acea dată, Şova anunţa cu surle şi trâmbiţe că în anul 2020 România va avea o reţea de 2.440 kilometri de autostradă, adică un plus de aproximativ 1.800 kilometri faţă de nivelul actual, de aproximativ 650 kilometri, în ultimii doi fiind inauguraţi 242 kilometri, din care 116 kilometri finalizaţi anul trecut.

Tot la acea dată, Şova era întrebat dacă găsise contractul încheiat cu compania americană Bechtel, deoarece documentul era căutat de Parchet de o jumătate de an. În noiembrie, Şova afirma, în calitate de ministru delegat pentru Proiecte de Infrastructură, că nu a căutat niciodată contractul cu Bechtel, ci l-a cerut Ministerului Transporturilor, şi că nu are informaţii dacă documentul a fost găsit, dar constructorul american a promis să trimită o copie legalizată.

Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări, fiind reziliat în mai 2013, statul român plătind companiei americane 37,2 milioane de euro şi datorii de 50 milioane de euro.

În ceea ce priveşte contractul privind una dintre cele mai aşteptate autostrăzi, respectiv Comarnic-Braşov, acest subiect a rămas în coadă de peşte. La jumătatea lui ianuarie 2014, premierul Victor Ponta şi Dan Şova aveau să se întâlnească, la Palatul Victoria, cu reprezentanţii asocierii Vinci – Strabag – Aktor, care a câştigat licitaţia pentru construcţia acestui tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov, prilej cu care cele două părţi aveau să semneze un memorandum de înţelegere. La acea vreme, Ponta afirma că autostrada Comarnic-Braşov, în lungime de 53 kilometri, va fi finalizată în 2017, la un cost estimat de 1,8 miliarde euro, iar taxa de utilizare avută în vedere va fi de 5,7 lei plus TVA, lucrările de construcţie urmând să înceapă la finalul lunii aprilie. Apoi, totul s-a răstălmăcit: la sfârşitul lunii martie, ministrul Transporturilor anunţa că acordul pentru construcţia autostrăzii va fi semnat în iunie, nu în aprilie, aşa cum se anunţase iniţial, amânarea termenului fiind un lucru „eminamente pozitiv” întrucât statul a reuşit să obţină angajamentul ferm din partea BEI, BERD şi Băncii Mondiale pentru susţinerea proiectului.

În intervalul mai-iunie, Şova a înlocuit conducerea mai multor companii din subordine, precum CFR Marfă, Aeroporturi Bucureşti sau Tarom. La începutul lunii mai, într-un răspuns remis la solicitarea Mediafax, Ministerul Transportului comunica faptul că pe perioada mandatului lui Şova la conducerea instituţiei au fost schimbări de management la AACR, CFR SA, ISCTR, ARR, CFR Marfă şi ROMATSA.

Managementul privat la companiile de stat a fost introdus la solicitarea FMI, principiile guvernanţei corporative fiind stabilite prin OUG 109/2011.

Demiterile Consiliilor de Administraţie ale companiilor CFR Marfă, Aeroporturi Bucureşti şi Tarom au fost impuse de „chestiuni de legalitate, imperative”, iar înlocuitorii sunt provizorii, a declarat acum două săptămâni ministrul Transporturilor, arătând că Ministerul Transporturilor va iniţia selecţia noilor manageri privaţi.

Motivele pentru care Şova a trecut la schimbarea conducerii companiilor sus-menţionate, conform bilanţului Mediafax:

  • În cazul Aeroporturi Bucureşti şi CFR Marfă, Şova a spus că AGA a respins situaţiile financiare pentru anul trecut, iar consecinţa legală a fost destituirea administratorilor. În plus, Corpul de Control al ministerului a sesizat foarte multe nereguli la cele două companii, rapoartele fiind înaintate DNA;
  • În privinţa CFR Marfă, DNA a fost sesizată şi pentru licitaţia de transport cărbune organizată de Complexul Energetic Oltenia, unde transportatorul feroviar de stat a oferit un preţ foarte apropiat faţă de competitorii de la GFR, înscrişi în cadrul procedurii în cadrul unei asocieri;
  • La Tarom, potrivit prevederilor legale, CA-ul trebuia să depună planul de management în 90 de zile, lucru care nu s-a întâmplat nici în 150 de zile, a pus Şova, precizând că acesta a fost motivul înlocuirii.

Precizăm că, anterior, Şova ceruse FMI scoaterea unor entităţi din transporturi de sub management privat, întrucât au existat cazuri în care managerii nu au respectat hotărâri AGA luate în conformitate cu acordul cu Fondul, numai că răspunsul finanţatorului extern a fost negativ.

Urmează la numărătoare problemele din instanţă privind atât destinaţia hotelurilor Societăţii Feroviare de Turism (SFT), aflată în insolvenţă, Şova declarând în aprilie că se va adresa Parchetului în legătură cu soarta acestora, cât şi de scrisoarea de garanţie de 10 milioane euro emisă către Grup Feroviar Român de Raiffeisen pentru participarea la privatizarea CFR Marfă. În legătură cu privatizarea CFR Marfă, Ministerul Transporturilor a anunţat că, după ce banca a refuzat executarea scrisorii, a decis să sesize DIICOT pentru a stabili dacă instituţia este în culpă sau decizia băncii este nelegală.

 

 

 

Distribuie postarea
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •