Pe 15 august, crestinii ordodocsi si catolici sarbatoresc Sfanta Marie Mare sau Adormirea Maicii Domnului. E si Ziua Marinei, dar si zi libera pentru cei care lucreaza. Adormirea Maicii Domnului, cunoscuta popular ca Sfanta Marie Mare, Santamaria sau Uspenia, celebreaza ziua in care Fecioara Maria si-a dat sfarsitul. In popor se mai spune ca este ziua care desparte lunile calduroase de cele reci.
Peste 2,2 milioane de romani isi serbeaza astazi onomastica. Cele mai multe sunt femeile, adica peste 1,8 milioane. in randul lor, cele mai frecvente nume sunt Maria, Mariana, Marinela si Mioara.
Barbatii, peste 410.000 la numar, poarta cel mai adeasea nume ca Marian, Marin ori Marinica.
Traditii si obiceiuri
Se tamaiaza mormintele: In dimineata acestei zile, femeile mergeau la biserica si imparteau struguri, prune, faguri de miere si mergeau in cimitir pentru a tamaia mormintele. Taranii care aveau vii mari obisnuiau ca acum sa tocmeasca pandarii pentru pazit viile.
Barbatii schimba palaria cu caciula: Tot acum, barbatii schimbau palaria cu caciula, cei care mai erau vazuti cu palarie dupa 15 august fiind ironizati. Se interzice scaldatul in apa raurilor spurcata de cerb si dormitul pe prispa.
Se deschide sezonul nuntilor
De pe 15 august se deschidea, in satul traditional, un important sezon al nuntilor, sezon care tinea pana la intrarea in postul Craciunului.In aceasta zi se organizau targurile si iarmaroacele de toamna. Perioada dintre cele doua Santamarii, numita Intre Santamarii, se considera timp optim pentru semanaturile de toamna.
Ciobanii coboara oile de la munte (La Santamaria Mare / Tulesc oile la vale!), se interzice scaldatul in apa raurilor spurcata de cerb si dormitul pe prispa sau in tarnatul casei.
De Sfanta Marie, fetele purtau o planta numita „navalnic”, care avea puterea sa aduca petitori.
Intre 15-8 august se fac semanaturile de toamna
Daca in apropierea zilei Sfintei Marii infloreau trandafirii, era un semn ca toamna va fi lunga. In sudul tarii se angajau pandarii la vii si se luau masuri de protectie magica a podgoriilor impotriva pasarilor.
De pe 15 august se deschidea, in satul traditional, un important sezon al nuntilor, sezon care tinea pana la intrarea in postul Craciunului. In aceasta zi se organizau targurile si iarmaroacele de toamna.
Perioada dintre cele doua Santamarii, Santamaria Mare (15 august) si Santamaria Mica (8 septembrie), era considerata perioada cea mai potrivita pentru semanaturile de toamna.
La sarbatoarea Sfintei Marii se aduna ultimele plante de leac, putandu-se afla cum va fi toamna ce se apropie si se culeg flori care se pun la icoana Preacuratei, considerandu-se ca apoi sunt bune de leac.
La tara se obisnuieste ca in aceasta zi sa fie angajati pandarii in vii si se spune ca se „leaga” ciocul pasarilor pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. De asemenea, se ofera ofranda din noua poama. In partile Moldovei, Sfanta Maria Mare este considerata „a mortilor”, fiind pomeniti toti cei care au numele pornind de la cel al Preacuratei si doar la Sfanta Maria Mica (8 septembrie) sunt sarbatoriti cei care poarta acest nume.
Adormirea Maicii Domnului nu se sarbatoreste cu cantec si veselie
Despre adormirea Maicii Domnului nu avem informatii in Sfintele Evanghelii, ci numai in traditia Bisericii. Aceasta este tratata in scrierile a patru parinti orientali: Patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului si Sfantul Ioan Damaschin. In scrierile lor se spune ca Maica Domnului a fost instiintata printr-un inger de mutarea ei din aceasta viata. Aceeasi traditie spune ca apostolii, aflati in acel moment in diferite zone ale lumii, au fost adusi pe nori pentru a fi prezenti la acest eveniment. Prin pronia divina, Apostolul Toma nu a fost prezent la inmormantare, sosind trei zile mai tirziu. Intristat, a cerut sa se deschida mormantul, pentru a saruta mainile Nascatoarei de Dumnezeu, dar, intrand, l-a gasit gol. In timp, in cuvantarile Parintilor Bisericii, incepe sa se afirme cu mai multa putere credinta ca dupa adormirea sa, Fecioara Maria a fost inviata de Fiul Sau si luata cu trupul in imparatia Cerurilor.
Traditia mai spune ca dupa ce si-a savarsit misiunea apostolica ce i-a fost incredintata, si anume sa duca in Muntele Athonului (Athos) credinta, Maica Domnului dorea sa se mute la Fiul Sau. Aceasta cerere i-a fost indeplinita, fiind astfel savarsita si dorinta crestinilor ca trupul Maicii Domnului sa nu fie supus putreziciunii si sa fie luat la cer.
Ca si Iisus Hristos, Maica Domnului ii iubeste atat de mult pe oameni incat L-a convins pe Dumnezeu sa transforme fuioarele, care se dau de Iordan, intr-un mare navod.
Tot din traditie aflam ca, inainte de Marea Judecata, Maica Domnului va da cu navodul de trei ori prin iad, sufletele de acolo putand sa se prinda de el si astfel sa se mantuiasca de pacate. Se mai spune ca dracii, ramasi fara sufletele oamenilor, se vor manca intre ei pana cand nu va mai ramane niciunul.