ProBr

Traditii si obiceiuri de Paste

Traditii si obiceiuri de Paste
Traditii si obiceiuri de Paste

    Sarbatoarea Pastelui are origini vechi si a fost celebrata de pagani. Daca in perioada crestina, Pastele a fost asociat cu moartea si invierea lui Iisus Hrsitos, in vechile culturi aceasta sarbatoare simboliza o celebrare a Soarelui, odata cu venirea echinoctiului de primavara.
In Saptamana Mare, ultimele trei zile, repectiv joi, vineri si sambata, sunt un adevarat punct culminant pe care il traieste orice crestin in intalnirea cu sacrul, pentru a participa la marele miracol al Invierii Domnului. In anumite zone din tara ziua de joi aduce in atentie pe de-o parte cinstirea stramosilor si toate aceste ofrande care sunt pregatite din vreme, respectiv canile de Joia Mare, colacii si apa, care se duc la cimitir si se dau peste mormant de pomana.
Se crede ca sufletele raposatilor chiar din aceasta zi se intorc acasa. Particular este focul care se face in Joia Mare pe morminte sau se face acasa cand se da cate o ofranda, pentru ca se spune ca sufletele mortilor trebuie sa se incalzeasca, iar pe de alta parte focul este cel care le purifica, adica le alunga pe cele rele ca sa ramana cele care sunt bune, care sunt aducatoare de noroc in casele urmasilor care au stapanit locul de unde cei raposati au plecat.

Vinerea Mare
Ziua de vineri este ziua in care, stim cu totii, multi oameni nu prea obisnuiesc sa faca lucruri care sunt legate de spor, de dezvoltare, fiindca se crede ca in Vinerea Seaca nimic nu trebuie samantat, nu trebuie pus la crescut, fiindca Iisus este mort si nimic nu va rasari.
Este ziua in care in primul rand toti crestinii si mai ales tineretul vrea sa ajuneze, sa posteasca pana cand se merge la Prohod, pentru ca este Vinerea in care se tamaduiesc sufletele de pacate sau sunt momentele in care avem sansa sa ne tamaduim de toate lucrurile rele, care, poate, au fost trimise asupra noastra din invidie, din dusmanie sau din alte pricini.
Din acest punct de vedere, vinerea este, pe langa postul negru, timpul scaldatului ritual. Aceasta scalda rituala, pe care se spune ca este bine sa o faci la o apa curgatoare, fie ca e rau, fie ca e izvor, fie ca este fantana, trebuie sa aiba loc in zorii zilei, chiar inainte de rasaritul soarelui, pentru ca in felul acesta trupul se va curati, se va purifica de toate bolile, necazurile trupesti, dar totodata, mai ales tineretul, rosteste cu acest prilej o poezie de incantatie pentru a se curati si pe suflet de vrajile, uraciunile, facaturile, care se crede ca acum vor seca si ele si ei vor ramane curati, luminati, asa cum fiecare dintre noi isi doreste sa mearga la Inviere.
Indiferent de zona, in Bucovina, Banat, Oltenia, Muntenia, exista credinta ca la amiaza trebuie sa mergem in biserica pentru a trece pe sub Sfantul Epitaf, este vorba de acel tip de reprezentare a lui Iisus mort, care se aseaza in mijlocul Bisericii inca de la amiaza, se impodobeste cu flori si stim cu totii ca este bine sa trecem pe sub masa pe care este pus acest Epitaf.
Trecerea pe sub masa, inseamna purificarea sufletului nostru de toate pacatele. Chiar exista prin Moldova credinta ca trebuie sa bagi de seama dupa cine treci ca sa nu iei pacatele vreunei femei sau a unei batrane. Uneori este bine sa nu treci dupa un batran ca este cu trupul mai beteag, ca poate are mai multe pacate sau dupa o femeie care ar fi putut sa fie mai pacatoasa, pentru ca o sa ii preiei pacatele. Este nevoie de o prudenta in ceea ce priveste trecerea pe sub Sfantul Epitaf.
Acasa, in unele zone in care in Joia Mare nu s-a apucat sa se faca ouale, in partea de Sud, prin Oltenia, se mai cheama si Vinerea Oualor, pentru ca se rosesc ouale si se incondeiaza cu ceara fierbinte cele care sunt destinate pusului pe pasca, cand se merge sambata la Inviere.
Oul este o expresie simbolica a vietii care se regenereaza de fiecare data. Dupa vopsitul oualor, seara nimeni nu lipseste de la Prohodul din biserica.
Tot in Vinerea Seaca mai exista credinta ca este bine sa sacrifici mielul, facandu-se o apropiere intre sacrificiul lui Hristos, care este rastignit, si acesta al mielului, care este unul din simbolurile sub care, inainte de instituirea oficiala a religiei crestine, era reprezentat Domnul Iisus Hristos.

Sambata
Ziua de Sambata este un alt moment tensionat in fiecare casa. Este momentul in care toate femeile din neam au multe de pregatit. In primul rand se definitiveaza preparatele din miel.
Daca nu a avut timp, femeia sa roseasca ouale, sa faca pasca si cozonacul, inseamna ca sambata dis de dimineata se apuca de framantat aceste aluaturi rituale, pentru ca ele sunt fala mesei de Paste.
Pasca aduce in atentie celalalt mare simbol al Pastelui si al Invierii, pentru ca prin forma ei, prin ingrediente, pasca vorbeste de ceea ce inseamna trupului lui Hristos. Modul in care se modeleaza aluatul este extraordinar de semnificativ si frumos, pentru ca intotdeauna pasca are forma rotunda.
La aceasta forma se aminteste si un stravechi rit solar, pentru ca, uneori, in Muntenia, de jur imprejur pasca are zimtisori, intruchipand razele soarelui, iar aceasta forma o leaga de discul solar, cel ce este menit sa creasca si sa dea vigoare integii vegetatii si oamenilor.
De asemenea, de jur imprejur se face acea funie, o impletitura in doua care intruchipeaza neamurile care se succed. Pe mijloc, pasca este impodobita cu crucea rastignirii, facuta din doua suvite de aluat, rasucite, care intruchipeaza, inca o data, sincretismul simbolic al unui mesager care vorbeste de toate ritualurile vechi, dar si crestine, de renastera naturii sub puterea soarelui si de renasterea sufletului oamenilor.
In pasca se mai aseaza branza, iar in fiecare dintre cele patru parti se aseaza cate un ou rosit si unul incondeiat pentru a se duce la sfintit.
Ziua de sambata este o zi grea, plina de tensiune, pentru ca alaturi de bucate, femeile au obligatia de a pune si cosul pascal, cel cu care se va merge noaptea la Inviere si de a asigura tot acel sistem de vesminte curate si noi, cele cu care se vor primeni oamenii cand vor pleca la slujba de Inviere.

Distribuie postarea
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.