Joi după-amiază s-a întâmplat un lucru foarte important. Unde s-a întâmplat? La sediul PNL Brăila. Acolo s-au votat candidații acestei formațiuni la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016. Ştirea despre rezultat a fost prezentată confuz şi dezbătută în fel şi chip. Dar nu s-a spus că, prin sistemul de vot adoptat, în PNL Brăila s-a realizat un maxim de democraţie. Este meritul celor de la conducerea PNL Brăila, care au propus un sistem de vot de care, după cum am auzit, se interesează şi alte organizaţii din ţară.
Practic, statutul PNL nu prevede un sistem de vot special în astfel de cazuri, dar prevede că Biroul Permanent Judeţean validează listele de candidaţi. Teoretic, BPJ-ul, dacă tot validează listele, ar fi putut să-i şi treacă direct pe liste pe cei agreaţi sau nu de cei 51 de membri ai săi. Practic, însă, s-ar fi trecut peste opţiunea de vot a multor liberali care nu fac parte din BPJ. Întrebarea care s-a pus, democratic şi logic, la conducerea PNL Brăila, a fost: cine sunt cei care trebuie să hotărască cine va reprezenta PNL Brăila la alegerile parlamentare? Răspunsul a venit tot democratic şi logic: preşedinţii de organizaţii din judeţul Brăila şi cel din municipiu trebuie să hotărască. Ei răspund în faţa alegătorilor prin voturile obţinute, ei răspund în faţa conducerii PNL Brăila pentru activităţile din organizaţii, ei militează activ pentru ideile şi valorile liberale. În regulă, dar numărul de voturi să fie egal la fiecare organizaţie? Răspunsul a fost tot în spiritul democraţiei autentice: nu, numărul de voturi pe care-l poate exercita un preşedinte de organizaţie trebuie să direct proporţional cu rezultatele pe care le-a obţinut în alegerile locale abia încheiate. Nu poate fi egal în număr de voturi un preşedinte care a scos 70% în organizaţia lui cu unul care a scos 20% în organizaţia lui. Această discuţie a fost făcută cu aproximativ 3 săptămâni în urmă şi nimeni nu a avut nimic de obiectat. Mai mult, acest sistem de vot a fost apreciat de către conducerea centrală a PNL ca fiind unul extrem de bun.
Joi după-amiază, în deschiderea şedinţei s-a reluat ceea ce s-a discutat cu trei săptămâni în urmă şi s-a emis o DECIZIE clară care stabilea sistemul de vot, decizie votată în UNANIMITATE. După care s-a trecut la vot, s-a votat, apoi s-a trecut la numărarea voturilor. După cum a declarat Vasile Cortez, preşedintele PNL Brăila, votul a fost unul corect, adică s-a făcut ca la carte, fără incidente, nereguli sesizate sau alte chestiuni contradictorii. Acest vot corect şi necontestat de nimeni s-a împiedicat de Biroul Permanent Judeţean care, oricum s-ar pune problema, trebuia să îndeplinească o formalitate, un act pur birocratic, să valideze listele rezultate în urma alegerilor. Câţiva din BPJ s-au ridicat şi au ieşit din sală, apoi alţii, iar au intrat unii şi iar au ieşit alţii, până ce, conform statutului, cvorumul nefiind îndeplinit, adică nefiind prezenţi jumătate plus unu, nu s-a putut trece la validare. Se poate observa de către oricine că succesului unui act pur de democraţie i s-a înfipt în coaste un junghi de şmecherie. Săptămâna viitoare, când BPJ-ul se va întruni iarăşi pentru validarea listelor rezultate în urma votului, poate că acest „junghi” va dispărea. Dacă nu, îl vor forţa să dispară toţi acei preşedinţi de organizaţii care, cu un vot categoric şi zdrobitor, au stabilit clar cine îi reprezintă şi cine nu.
Voi reveni mâine cu amănunte privind cifrele din procesele verbale. Şi voi reveni şi cu un subiect extrem de interesant, care arată cum îi priveşte un politician brăilean pe brăilenii din zona rurală.