Titi Brăileanu este economist. A intrat în politică fiindcă s-a săturat de felul în care au mers lucrurile până acum în Brăila și a simțit nevoia să dedice o parte din energie comunității. La propunerea lui Marian Căpățână, a fost inclus pe lista de candidați pentru Consiliul Județean.
– Sunteți pentru prima oară pe o listă de candidați în alegeri. Ce v-a determinat să vă implicați în politică?
– Eu cred că cea mai mare mizerie a sistemului de până acum a fost să ne facă să uităm sau să nu realizăm că politica este de fapt un act natural, un gest de implicare, o datorie. Politica nu este o „știință sacră” făcută de vreo rasă superioară. Politica este făcută de oameni normali, ca mine și ca tine. În fond, din punctul meu de vedere, a face politică nu e nimic mai mult decât a ridica mâna și a spune celor din jur: oameni buni, am o idee și cred că e bună pentru comunitate. În politică intri din mai multe motive. Fie pentru că ți-e frică să-i mai lași pe ei să facă ce vor, fie pentru că vrei să faci tu ceva. Am intrat pentru că eu cred că e de ajuns ce s-a întâmplat până acum. Cred că putem și merităm mai mult de atât. Și acum mă refer la Brăila, la oamenii care trăiesc aici și care vreme de zeci de ani au fost conduși de același partid. Voi nu priviți la felul în care s-au dezvoltat orașele care au scăpat de PSD?
– Dumneavoastră aveți un proiect care vizează alocarea de surse de finanțare pentru promovarea turistică a județului Brăila. De ce credeți că este important și cum credeți că poate fi valorificat turistic județul Brăila?
– Proiectul meu este integrat în Planul de Guvernare Locală și vine ca o continuare a unui alt proiect ce vizează o cercetare mai amplă a potențialului turistic al județului. În momentul de față, pe teritoriul județului sunt identificate șapte areale cu perspective de dezvolatare a turismului Arealul turistic „Brăila-Balta Brăilei”, arealul „Câineni-Jirlău” cu zona lacurilor cu același nume, arealul „Ianca-Movila Miresii”, apoi „Valea Siretului”, arealul „Batogu” cu zona lacurilor Vultureni și Lacu Sarat Batogu, arealul „Colțea-Dudești” ce cuprinde zona pădurilor Colțea și Tătaru și arealul „Insurăței” incluzând sursele de ape termale si pădurea Viișoara. Cred în potențialul turismului balnear al județului și sunt de părere că în jurul resurselor de la Lacu Sărat, de la Câineni, Movila Miresii și Batogu se poate contura o strategie turistică dedicată seniorilor, iar aceasta este o nișă ce poate fi exploatată în următorii zeci de ani. Dar, firește, pentru asta trebuie un studiu aprofundat, facilități și investiții apoi, cu datele respective, se poate pune în aplicare proiectul meu, alocarea de resurse pentru promovarea turistică a județului.
– Cum credeți că o să arate Brăila în 2030?
– Cu o administrație liberală, Brăila anului 2030 va avea un centru vechi reabilitat și plin de turiști, o faleză modernă, un port funcțional și un parc industrial care va aduce investitori și va crea noi locuri de muncă. Un oraș care ne va aduce copiii acasă și va poziționa Brăila într-o piață economică competitivă.