Disputa dintre Primăria Brăila şi cea din comuna Chiscani pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra Staţiunii Lacu Sărat este departe de a-şi găsi un punct de final. Acest lucru o demonstrează procesele intentate de administraţia chiscăneană celei de la municipiu. Bătălia este acerbă, mai ales când vine vorba de colectarea taxelor şi impozitelor de la agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în staţiunea balneoclimaterică.
În conferinţa de astăzi susţinută de primarul urbei, Aurel Simionescu, s-a adus în discuţie gâlceava dintre Primăria Brăila şi Primăria comunei Chiscani. Edilul-şef a subliniat faptul că deşi un proces s-a încheiat în favoarea municipalităţii, încă mai sunt destule pe rolul instanţei judecătoreşti care nu se vor termina prea curând. Este vorba despre binecunoscuta divergenţă privind stabilirea dreptului de proprietate asupra Staţiunii Lacu Sărat. Cu toate acestea, în staţiune municipalitatea a demarat o serie de lucrări în vederea turnării de covor astfaltic, ca să nu mai existe situaţii neplăcute pentru şoferii care ajungeau, cu varii probleme, în staţiunea balneoclimaterică.
Aurel Simionescu, primarul municipiului Brăila, a declarat:
La un moment dat s-a purtat o discuţie, la nivel de judeţ şi de municipiu, la care a participat şi primarul din Chiscani, Ion Crăciun, şi am fost de acord, cu toţii, să înfiinţăm Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru modernizarea acestui obiectiv turistic. Cu toate că există anumite discuţii mai aprinse, de ordin personal, cu care eu nu sunt de acord, municipalitatea a început lucrările în staţiune. Vrem sa turnăm asfalt ca să nu mai existe gropi. Am început cu aleile principale, până în linia de tramvai, după care vom continua să turnăm acestă acţiune. Nu putem lăsa gropile aşa, pentru că în staţiune vin mulţi turişti, pentru că se apropie sezonul estival. Eu am mai spus că dincolo de hărţi, trasare şi hotărâri de instanţă, există o percepţie publică vizavi de Staţiunea Lacu Sărat şi anume că primarul de la Brăila este vinovat. Trebuie să facem în aşa fel încât lucrurile să funcţioneze bine.
Iată că din luna martie 2014, după mai bine de şapte ani de procese şi dispute acerbe între Primăria Brăila, Primăria Chiscani şi Consiliul Judeţean, Staţiunea Lacu Sărat şi-a găsit în sfârşit un administrator. Până în prezent, atât primarul Aurel Simionscu, cât şi preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, spuneau că nu vor aloca niciun ban staţiunii până nu se va lămuri situaţia juridică. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că staţiunea balneoclimaterică trebuie să intre sub aripa administrativă a Primăriei Braila.
Aurel Simionescu, primarul municipiului, declara, în urmă cu trei luni:
În sfârşit s-a terminat procesul cu Primăria comunei Chiscani. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins solicitarea administraţiei de la Chiscani. Celelalte hotărâri se vor supune celei date de ICCJ. De acum, Staţiunea Lacu Sărat aparţine de municipiul Brăila, aşa cum se stabilise prin Hotarâre de Guvern.
La începutul lunii februarie 2013, primarul municipiului Brăila, Aurel Simionescu, declara că există procese legate de încasarea taxelor şi impozitelor intentate de către Primăria Chiscani unor diverse firme care se află nu numai pe teritoriul Staţiunii Lacu Sărat, dar şi pe cel al Combinatului, în zona de platformă chimică.
Aurel Simionescu:
Dacă nu există o înţelegere între părţi, Oficiul de Cadastru este cel care spune unde este graniţa. Astfel, Oficiul de Cadastru Brăila spune că Staţiunea Lacu Sărat, platforma chimică şi Colonia de la km 10 sunt la municipiu, iar Termocentrala, care era la municipiu acum, este la Chiscani. Dacă ar fi să ne uităm pe harta din anul 1968, capătul Insulei de aici, care era tot la Brăila, este acum la Măraşu, iar Pădurea Stejaru este la Chiscani. Legea nr. 2/68, prin care s-a făcut împărţirea teritorială, care nu a vizat municipiul Brăila, este una organică şi împărţirea admininistrativ-teritorială nu se poate schimba decât tot printr-o lege organică. Însă orice altă împărţire trebuie să fie acceptată pe format de referendum. Deci, dacă noi vrem acum să fie Vărsătura la municipiu, va trebui să avem referendum la municipiul Brăila şi la comuna Chiscani.
Tot la acea dată, primarul comunei Chiscani, Ion Crăciun, susţinea cu tărie că nu va renunţa la litigiu, insistând asupra faptului că staţiunea trebuia să aparţină de autorităţile din Chiscani. Insistenţele combative ale edilului Crăciun decurg din 2010, când, printr-o ordonanţă publicată în Monitorul Oficial, se acorda Primăriei Chiscani suma de 570.000 lei pentru lucrările de reabilitare a staţiunii, însă banii nu au putut fi utilizaţi, din cauza litigiului dintre cele două administraţii, care de altfel au fost şi pierduţi, pentru că nu au fost folosiţi în exerciţiul financiar din 2010 – 2011.
Starea deplorabilă în care se află Staţiunea Lacu Sărat nu este de ieri, de azi, dar se pare că situaţia s-a agravat după unul dintre litigiile dintre Primăria Brăila şi cea a comunei Chiscani. Cele două părţi continuă să-şi consume resursele materiale într-o luptă pur şi simplu aberantă, de râsul lumii, din care pierzător este toată lumea. Situaţia în care se află aşa numita “perlă turistică a Brăilei” este de-a dreptul absurdă, fiind poate unicul caz din România şi poate chiar în lume. Asta pentru că Staţiunea Lacu Sărat se află pe teritoriul comunei Chiscani, dar banii din taxe şi impozite ajung în vistieria Brăilei. Şi se pare că procesele nu au fost suficiente să regleze dreptul de administrare asupra Lacului Sărat, motiv pentru care şi astăzi cearta în instanţă nu a luat sfârşit.