Dacă în martie Primăria Brăila îşi încorda muşchii într-o laudă fabuloasă despre cum va reşapa din paragina în care zace staţiunea balneoclimaterică Lacu Sărat după rezolvarea problemelor din instanţă dintre Brăila şi comuna Chiscani şi trecerea obiectivului de turism în administraţia municipalităţii brăilene, acum totul pare, din nou, kaput.
Deşi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat câştig de cauză Brăilei, hotărând ca staţiunea să treacă în administrarea municipiului nostru, harţa dintre cei doi actori administrativi e departe de a se fi finalizat. Chestiunea colectării taxelor şi impozitelor are toate şansele să tărăgăneze ani şi ani de zile soluţionarea definitivă a acestei probleme, poate până când din staţiunea brăileană nu va mai rămâne decât un peisaj banal de moloz printre multe alte astfel de decoruri urbane din Brăila care te trimit cu gândul la conceptul de ruin porn (mişcare din arta fotografică care are drept subiect metamorfozele aşezărilor omeneşti în urma unui dezastru administrativ).
Joi, în cadrul unei conferinţe de presă, primarul Brăilei, Aurel Simionescu, a adus în discuţie disputa dintre Primăria Brăila şi Primăria comunei Chiscani. Simionescu a subliniat faptul că, deşi un proces s-a încheiat în favoarea municipalităţii, încă mai sunt destule pe rolul instanţei judecătoreşti care nu se vor termina prea curând. Este vorba despre binecunoscuta divergenţă privind stabilirea dreptului de proprietate asupra staţiunii. Cu toate acestea, în staţiune municipalitatea a demarat o serie de lucrări în vederea turnării de covor astfaltic, ca să nu mai existe situaţii neplăcute pentru şoferii care ajungeau, cu varii probleme, în staţiunea balneoclimaterică.
Edilul-şef a declarat:
La un moment dat s-a purtat o discuţie, la nivel de judeţ şi de municipiu, la care a participat şi primarul din Chiscani, Ion Crăciun, şi am fost de acord, cu toţii, să înfiinţăm Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru modernizarea acestui obiectiv turistic. Cu toate că există anumite discuţii mai aprinse, de ordin personal, cu care eu nu sunt de acord, municipalitatea a început lucrările în staţiune. Vrem sa turnăm asfalt ca să nu mai existe gropi. Am început cu aleile principale, până în linia de tramvai, după care vom continua să turnăm acestă acţiune. Nu putem lăsa gropile aşa, pentru că în staţiune vin mulţi turişti, pentru că se apropie sezonul estival. Eu am mai spus că dincolo de hărţi, trasare şi hotărâri de instanţă, există o percepţie publică vizavi de Staţiunea Lacu Sărat şi anume că primarul de la Brăila este vinovat. Trebuie să facem în aşa fel încât lucrurile să funcţioneze bine.
7 ani în tranşeele instanţelor
Lupta dusă de Brăila şi Chiscani în tranşeele instanţelor de judecată a durat mai bine de şapte ani, timp în care atât edilul brăilean Aurel Simionescu, cât şi preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu, au afirmat în mod repetat că nu vor investi niciun şfanţ în staţiunea Lacu Sărat până nu se va lămuri situaţia juridică a obiectivului turistic.
Cât timp a durat litigiul dintre cele două entităţi administrative privind dreptul de admnistrare şi de încasare a taxelor şi impozitelor, staţiunea Lacu Sărat s-a erodat lent, până când stadiul de paragină s-a extins sinistru şi victorios peste întreaga zonă: străzi distruse, clădiri ca după bombardament, spaţii verzi învăluite într-o sălbăticie medievală, o plajă asemănătoare mai degrabă unui loc de execuţie şi un sistem de canalizare din care, după o ploaie necruţătoare, încep să erupă veritabile arteziene de apă mâloasă.
La începutul anului, Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele CJ Brăila, actor activ în conflictul interadministrativ pe seama staţiunii Lacu Sărat, afirma, citat de Agerpres:
Lacu Sărat nu mai arată demult a staţiune, numai tăbliţa de la intrare a mai rămas să amintească faptul că aici a fost cândva staţiune. Trebuie să începem treaba aici, altfel ne facem de râs. Avem un proiect mare pentru Lacu Sărat. Am prins în buget 1,5 milioane de lei, vom mai da şi alţi bani, dar trebuie să dea şi Primăria Brăila măcar cât dăm noi şi Consiliul Local Chiscani să contribuie cu ceva.
Anul trecut, consilierii judeţeni au votat un proiect de hotărâre privind înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară, pentru salvarea staţiunii Lacu Sărat, între municipiul Brăila şi comuna Chiscani. Lista măsurilor de urgenţă ce ar urma să fie adoptate conţine amenajarea unei păduri în jurul lacului, pe o suprafaţă de 50-60 de hectare, desfiinţarea gardurilor din staţiune, anularea barierei de la intrare, asigurarea de alei practicabile şi înfiinţarea unui sens giratoriu la intrarea în staţiune.
Bunea Stancu, în ianuarie:
În jurul lacului o să încercăm să obţinem în jur de 50-60 de hectare de teren pentru a înfiinţa o pădure. Discutăm şi despre obligaţia administraţiilor de a asigura un loc pentru plajă, pentru acces la lac, locuri de parcare, dar şi utilităţile necesare care înseamnă apă, canalizare, electricitate, eventual gaz metan. Gândim o administrare care să fie numai a Lacului Sărat. Vreau ca oamenii să se plimbe în siguranţă în staţiune. Astăzi, staţiunea este patria gropilor. Mai este şi acea barieră la intrare, de parcă suntem la Penitenciarul Jilava.
Proiectul imposibilei reabilitări
De proiectul tehnic de modernizare a staţiunii ar trebuie să se ocupe arhitecţi ai Universităţii “Ion Mincu”.
Anul 2011: Consiliul Local Municipal Brăila aproba la acea dată un Plan de Urbanism Zonal (PUZ) heirupist în legătură cu modernizarea staţiunii Lacu Sărat, promiţând să schimbe din temelii zona pentru a o transforma în obiectiv turistic de interes naţional. Planul fusese lansat opiniei publice cu mare tam-tam în 2010. Planul? Prelungirea arterei a drumului rutier până pe DC8 şi lărgirea şoselei de acces din DN21, plus amenajarea unui drum paralel cu linia de tramvai care vine dinspre oraş. Mijloace de transport între staţiune şi Brăila. Crearea de părcări. Spaţii de promenadă şi o platformă-bazar. Apoi utitlităţi urban-edilitare, cum ar fi, pe lângă energia electrică, canalizarea, apa potabilă şi iluminarea spaţiilor de promenadă, instalarea unui punct de prim ajutor, crearea unui mijloc de transport pentru urgenţe medicale şi amenajarea unui punct farmaceutic. De asemenea, asigurarea asistenţei medicale balneare. Cât priveşte activităţile culturale – construirea unui amfiteatru. La capitolul drămuirii turistice a zonei: fiecare obiectiv turistic ar urma să fie semnalat cu indicatoare de orientare tipărite sau pe suport electronic. Dezvoltarea agrementului? Terenuri de sport, construirea unui bazin olimpic de înot. Şi multe alte reverii aţâţătoare.
Staţiunea Lacu Sărat este renumită în România pentru proprietăţile sale medicale. Exploatată turistic cum se cuvine, Brăila s-ar putea trezi peste noapte cu o fabrică de bani la dispoziţie. Însă până când se va întâmpla aşa ceva – dacă se va întâmpla! -, rămânem, deocamdată, în pustietatea apocaliptică a staţiunii doar cu o listă amplă de boli endocrine, reumatismale, respiratorii, dermatologice sau ginecologice, pe care combinaţia de brom, magneziu, sulf, sodiu şi clor din nămolul lacului le poate trata cu succes.
În concluzie, pe peretele marilor eşecuri locale am putea deja scrijeli şi această staţiune.