Administratie Economie

Romania, in pericol de a plati despagubiri de miliarde de dolari companiei Gabriel Resources

Romania, in pericol de a plati despagubiri de miliarde de dolari companiei Gabriel Resources
Romania, in pericol de a plati despagubiri de miliarde de dolari companiei Gabriel Resources
Romania, in pericol de a plati despagubiri de miliarde de dolari companiei Gabriel Resources

 

Subiectul controversat al Roşiei Montane revine din nou în atenţia publicului, după ce compania canadiană Gabriel Resources a anunţat că pregăteşte un caz de arbitraj internaţional împotriva României în care va cere despăgubiri de miliarde de dolari, după ce a încercat fără succes în ultimii 15 ani să dezvolte proiectul minier Roşia Montană, informează publicaţia canadienă The Glode and Mail.

Potrivit publicaţiei canadiene, acest caz va fi audiat probabil la Viena în a doua jumătate a acestui an. Gabriel Resources face planuri în acest sens, concomitent cu oprirea activităţilor în România, pentru conservarea rezervelor financiare, scrie publicaţia, fără să citeze sursele informaţiei.

Gabriel Resources a anunţat că ar putea concedia în această lună circa 80% din cei 400 de angajaţi, în prezent aflaţi în şomaj tehnic, dacă proiectul nu avansează.

Listată la bursa din Toronto, dar condusă de la Londra, compania nu se aşteaptă la progrese semnificative în curând.

Pe 7 mai, Camera Deputaţilor din Parlamentul României va vota asupra unei legi care ar acorda statut juridic special proiectului minier, permiţând astfel pornirea acestuia. Conform sursei citate, Gabriel Resources are dubii că votul va fi unul favorabil, în parte din cauza opoziţiei încă puternice a opiniei publice faţă de proiectul minier şi utilizarea procesului de extracţie folosind cianură. Momentul este de asemenea important, notează The Glode and Mail. În ce sens? Întrucât proiectul de lege ocupă ultima poziţie pe ordinea de zi, există o probabilitate ridicată ca şedinţa parlamentară să se încheie fără să se ajungă la votul care priveşte Roşia Montană.

Gabriel Resources a ameninţat în septembrie anul trecut că va da în judecată autorităţile române pentru până la 4 miliarde de dolari din cauza „multiplelor încălcări ale tratatelor de investiţii”, scrie The Globe and Mail. În acelaşi timp, directorul irlandez al Gabriel Resources, Jonathan Henry, al şaselea în acest post începând de la mijlocul anilor ’90, a avertizat că eşecul autorităţilor de a aproba proiectul va afecta toată România.

Jonathan Henry, citat de Mediafax:

Cazul nostru este foarte solid şi vom fi foarte clari că efortul României de a atrage investiţii străine va avea de suferit foarte mult.

Declaraţia directorului a atras o reacţie negativă la adresa companiei în România, după care Gabriel a părut că-şi temperează ameninţările de a cere despăgubiri de la autorităţi.

Preşedintele Gabriel Resources, Keith Hulley, într-un comunicat la 11 septembrie:

Vom recunoaşte orice decizie luată de Guvern sau Parlament în privinţa Roşia Montană.

Pregătirile pentru cazul de arbitraj indică faptul că ameninţarea companiei este cât se poate de valabilă, scrie publicaţia canadiană. Compania nu dă detalii despre strategia sa şi nu a specificat ce tratate vrea să folosească pentru a-şi susţine cazul.

Arbitrajul comercial internaţional în general, iar cel de arbitraj împotriva guvernelor în particular, are succes tot mai mare, câştigând teren chiar în faţa litigiilor tradiţionale derulate în tribunal. Ascensiunea tratatelor bilaterale de investiţii dintre ţări a condus la creşterea puternică a numărului de cazuri de arbitraj împotriva guvernelor, derulate prin curtea de arbitraj a Băncii Mondiale, ICSID (International Centre for Settlement of Investment Disputes – Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiţii).

Cazurile de arbitraj comercial internaţional sunt judecate cu uşile închise, tind să fie mai scurte decât litigiile la tribunal şi conduc la decizii finale la care nu se poate face apel, chiar dacă nu sunt în mod obligatoriu mai ieftine.

Compania canadiană Khan Resources a apelat la arbitraj internaţional, notează The Globe and Mail. Khan Resources foloseşte o instanţă de arbitraj din Paris pentru a redobândi controlul asupra unui proiect de extracţie de uraniu în Mongolia, despre care afirmă că a fost expropriat ilegal de către autorităţi.

Proiectul Roşia Montană a fost întârziat începând din anii ’90 de protestatari bine organizaaţi şi finanţaţi, variind de la fermieri care nu vor să-şi piardă proprietăţile pentru a face loc minei, la miliardari precum Geroge Soros şi celebrităţi precum Vanessa Redgrave, notează publicaţia canadiană.

 

 

Distribuie postarea
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •