Social

Romania, pe ultimul loc privind accesul pacientilor cu hepatita la tratament

Romania, pe ultimul loc privind accesul pacientilor cu hepatita la tratament

Hepatita

 

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că aproximativ 1,4 milioane de persoane se îmbolnăvesc anual de hepatita A, 240 de milioane suferă de hepatita B, iar 150 de milioane sunt infestate cu virusul hepatic C. În fiecare an, potrivit aceloraşi estimări, hepatita ucide, la nivel mondial, circa 1,4 milioane de persoane şi afectează alte sute de mii de persoane. În ceea ce priveşte România, sunt estimate 10% din cele 12 milioane de persoane din Europa care se presupune că ar fi infectate cu virusul hepatitic C. Cel mai recent raport al Asociaţiei Europene a Pacienţilor cu Boli de Ficat (ELPA) plasează ţara noastră pe ultimul loc din 30 de state privind accesul pacienţilor cu hepatită la tratament şi servicii medicale specializate.

Aspectul de prognoză alarmantă îl reprezintă anul 2020, în privinţa căruia specialiştii prevăd un vârf al incidenţei hepatitei, în urma cumulului obţinut între pacienţii infectaţi înainte de anul 1989 cu persoanele nou infectate prin utilizarea de droguri intravenoase, piercing sau tatuaje.

În acest sens, Ministerul Sănătăţii a iniţiat achiziţia, prin procedură de urgenţă, a 50.000 de doze de vaccin pentru hepatita B, care vor fi disponibile din august, în paralel urmând să fie achiziţionate, prin procedură centralizată, şi restul de 156.000 de doze, a anunţat, ieri, secretarul de stat Dorel Săndesc, în cadrul unei conferinţe de presă organizată de Mediafax, în parteneriat cu Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), cu ocazia Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Hepatitei.

Săndesc a precizat:

Ministerul Sănătăţii a întreprins o serie de măsuri, printre care şi identificarea unicului distribuitor de pe piaţa din România al vaccinului pentru heptatita B. Având în vedere urgenţa, a fost iniţiată achiziţia prin procedură de urgenţă pentru 50.000 de doze de vaccin, care să acopere o perioadă de două-trei luni, urmând ca, în paralel, să se desfăşoare procedura de achiziţie centralizată pentru restul de 156.000 de doze de vaccin. În luna august va veni primul lot de doze, care va asigura vaccinarea pentru două-trei luni de zile, urmând ca procedura în sine să asigure toate dozele necesare.

Încă din luna iunie, Direcţia Generală de Asistenţă Generală şi Siguranţă Publică a Ministerului Sănătăţii a cerut Direcţiilor de sănătate publice identificarea tuturor copiilor născuţi în această perioadă şi care urmează să fie „recuperaţi la vaccinare”, după achiziţionarea vaccinului, a subliniat Dorel Săndesc.

 

Faţă de 2009, numărul pacienţilor şi costurile pentru tratamentul hepatitei s-au dublat

 

Preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, a precizat că numărul pacienţilor şi costurile pentru tratamentul hepatitei s-au dublat faţă de 2009. Potrivit şefului CNAS, în acest an se estimează că vor fi trataţi peste 40.000 de pacienţi, pentru care se vor cheltui aproximativ 470 milioane de lei, faţă de 237 de milioane de lei în urmă cu cinci ani.

În 2013, a precizat Ciurchea, fost în tratament aproximativ 32.000 de pacienţi şi s-au alocat 387 de milioane de lei.

Vasile Ciurchea, citat de Mediafax:

În 2014, până în prezent, s-au cheltuit 86,7 milioane de lei pentru aproximativ 10.000 pacienţi, deci până la sfârşitul anului vor fi, cel mai probabil, peste 40.000 de pacienţi şi suma estimată este de peste 470 de milioane de lei.

Tratamentul pentru ciroză costă în jur de 54.000 de lei, iar cel al hepatitei este de aproximativ jumătate din această sumă, a subliniat Vasile Ciurchea.

Preşedintele CNAS a declarat:

În momentul de faţă, nu există listă de aşteptare pentru hepatită. Trebuie să recunosc că există o oarecare întârziere de la depunerea dosarului şi până la aprobare, pentru că dosarul trebuie văzut de o comisie. Acest dosar mai depinde şi de deschiderile bugetare, întrucât Casa nu are de la început suma, ci banii se colectează lunar şi se cheltuie lunar.

Ciurchea a adăugat că nu îşi doreşte liste de aşteptare, deşi este posibil ca acestea să reuşească să echilibreze bugetul mai bine:

Mi-aş dori ca diagnosticul de hepatită să se pună cât mai repede, pentru ca aşa ar scădea costurile şi complicaţiile. (…) Ideal ar fi transplantul. Se face destul de bine, dar cred că ar trebui o corelare mai bună între program şi alocări, pentru a nu fi în faza în care găsim organ şi nu mai avem bani. Mă gândesc ca la registrul de hepatită, pe care doctorul Streinu Cercel îl va pune în mişcare, să cooptăm toţi actorii din sistem, ca să introducă pacienţii cât mai repede acolo. Dacă vorbim de medicina de familie, poate găsim o formă să îi compensăm, ca să descopere cât mai repede astfel de cazuri, pentru că astfel costurile sunt mai mici. Dintr-o sumă destul de fixă din buget poţi să ţii mai mulţi pacienţi.

Întrebat de presă în ce măsură România îşi va permite noile molecule de tratament, preşedintele CNAS a răspuns, potrivit sursei citate:

Va trebui să ne permitem noile molecule, dar vom vedea dacă mai mult sau mai puţin. La sumele care se vehiculează, probabil că nu vom putea susţine mulţi pacienţi. Sunt convins că producătorii vor arăta o deschidere. Sunt convins că vom găsi soluţii. Poate nu la nivelul aşteptărilor.

 

Noile terapii costă 70.000-80.000 de euro per pacient

 

Începând de astăzi, va începe evaluarea moleculelor noi şi a celor existente care, la finele lunii august, ar putea fi prezentată pe o listă potenţială privind noile medicamente compensate, a declarat preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului, Marius Savu, precizând că, la această oră, criteriile de evaluare a moleculelor au fost publicate şi tarifele sunt funcţionale.

Marius Savu:

De mâine (astăzi – n.r.), putem începe evaluarea moleculelor noi, dar şi a celor existente. Pe cele existente le evaluăm, că poate nu îşi mai justifică existenţa. Tehnic, cred că în luna august vom avea deja primele răspunsuri, pe care o să vi le prezentăm. Sperăm să se întâmple cât mai repede.

Marius Savu a subliniat că terapia actuală a hepatitei a declanşat o discuţie care nu a mai fost până în prezent:

Vorbim de nevoi clare ale oamenilor care suferă de o afecţiune severă, de tratamente care nu existau şi, pe de altă parte, de un cost extraordinar, care nu a existat în ultimii 20-30 de ani, lucru recunoscut şi de Uniunea Europeană. E prima oară când s-a făcut un grup de lucru, astfel încât industria farmaceutică să se uite mai atent la profiturile pe care le face. Nu e nimeni care nu şi-ar dori ca oamenii să aibă acces la cel mai bun tratament. Sper ca rezultatele acestor discuţii să se vadă, astfel încât să existe fonduri pentru cercetare, dar şi posibilitatea ca un sistem social de asigurare să îşi permită să plătească.

Noile terapii costă 70.000-80.000 de euro per pacient, ceea ce înseamnă foarte mult.

Preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului:

Paradigma s-a schimbat. Dacă acum 10-15 ani, costurile lunare erau 500-1.000 de euro, acum depăşesc 10.000 de euro şi ar fi bine ca şi mass-media să discearnă între ce este eficient şi util. Dorinţa tututor este ca ceea ce e mai bun să fie disponibil, dar la un preţ rezonabil. (…) Există fonduri de peste nouă miliarde de euro date de Uniunea Europeană industriei farmaceutice pentru cercetare. Este normal să vrea profit, dar cred că trebuie să existe o limitare şi în profit. Vom avea dezbateri şi vrem ca la sfârşitul lunii august să prezentăm o listă potenţială, pentru ca toţi partenerii interesaţi să poată să ne spună dacă şi unde am greşit. Când toată lumea ajunge la consens, lucrurile se vor formaliza. Se iau în calcul şi elemente de cost-eficienţă. Se spune că o moleculă nouă nu poate să aibă un impact bugetar negativ. Eu cred că se poate. În Germania, un medicament care costă 80.000 de euro, în Egipt, după negociere, a ajuns să coste sub 10.000 de euro.

 

O altă alarmă: hepatita E

 

Un studiu publicat în revista The Lancet relevă faptul că aproximativ 79 de donatori de sânge din 225.000 sunt purtători ai unei versiuni a virusului hepatitei E – genotipul 3 -, mai ales în ţările dezvoltate. Studiul subliniază importanţa instaurării în Europa a unei depistări sistematice a purtătorilor.

De pildă, în Marea Britanie, un donator de sânge din 3.000 este purtător al virusului hepatitei E, care poate provoca o maladie a ficatului, informează AFP.

Profesorul Richard Tedder, şeful Departamentului de virologie de la University College din Londra, şi colegii săi sunt de părere că numai în Marea Britanie sunt înregistrate „între 80.000 şi 100.000” de infecţii cu virusul hepatitei E, conform Mediafax.

Studiul din The Lancet arată că hepatita E poate fi contractată de la animalele infectate (în cazul fermierilor, veterinarilor), prin intermediul alimentelor, al consumului cărnii de porc şi vânat (porc mistreţ, cerb etc.) insuficient preparate, al apei contaminate (transmitere oro-fecală), lucru care se întâmplă mai ales în ţările în curs de dezvoltare, precum şi prin transfuziile sangvine.

De asemenea, virusul mai poate fi transmis de la mamă la făt, în timpul sarcinii.

O frecvenţă similară cu incidenţa din Marea Britanie a fost raportată în Suedia şi Germania, acest fapt sugerând că virusul este răspândit pe continentul european, spun cercetătorii.

Chiar dacă majoritatea oamenilor se vindecă fără tratament, virusul poate fi periculos, mai ales pentru femeile însărcinate şi pentru persoanele imunodeprimate (bolnavii de cancer aflaţi sub tratament cu corticosteroizi, care fac chimioterapie, care au suferit un transplant etc.), ce riscă să dezvolte grave maladii ale ficatului.

Profesorul Jean-Michel Pawlotsky, specialist în hepatite virale:

O depistare sistematică a donatorilor de sânge în privinţa hepatitei E trebuie instaurată în zonele unde virusul este endemic, printre care Uniunea Europeană.

Referitor la reducerea costurilor, Pawlotsky a explicat:

Depistarea se poate face pe loturi incluzînd mai mulţi donatori. Dacă lotul se dovedeşte pozitiv, se pot testa donatorii pentru a-l găsi pe cel purtător al virusului.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii afirmă că, la nivel mondial, avem de-a face cu un număr al persoanelor infectate cu virusul hepatitei E estimat la 20 de milioane anual, cazurile acute de hepatită E, la peste 3 milioane, iar numărul deceselor, la 56.000.

China a produs şi omologat un vaccin contra hepatitei E, dar acesta nu este disponibil în toată lumea.

În absenţa unor tratamente specifice, specialiştii recurg la ribavirină, un medicament antiviral utilizat contra altor infecţii.

 

 

 

Distribuie postarea
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •