In colegiul 2 Braila, Eugen Badalan a ajuns deputat in 2008 de pe locul 2, cele mai multe voturi in acest colegiul fiind obtinute de social democratul Doru Damian. Intrat in Camera Deputatilor, Eugen Badalan si-a desfasurat activitatea in Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala, unde a detinut functia de secretar.
Badalan a luat cuvantul de paisprezece ori in Parlament, in unsprezece sedinte, ultima dintre ele datand din 20 februarie 2012, la dezbaterea Proiectului de lege privind organizarea si functionarea Academiei de Stiinte Militare, lege pe care a initiat-o impreuna cu alti 8 parlamentari, de la toate grupurile politice. Acesta a semnat impreuna cu alti colegi in cei patru ani de deputatie, 28 de initiative legislative (situandu-se pe locul 139 in topul parlamentarilor cu cele mai multe initiative legislative), dintre care doar una in anul 2012, cea referitoare la modificarea Legii 155/2010, privind Politia Locala, proiect aflat inca pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor. Dintre cele 28 initiative legislative ale deputatului Badalan, doar trei au devenit legi. De asemenea, Badalan a fost semnatarul a 3 motiuni, toate depuse in perioada 25 septembrie – 15 octombrie 2012. Fostul deputat de Braila, Eugen Badalan, a fost insa constiincios din punct de vedere al prezentei in Plen, acesta participand la 89,1% din voturi, fiind pe locul 27 in clasamentul prezentelor la vot in Camera Deputatilor.
In schimb, Eugen Badalan a fost rusinea Brailei in Parlamentul Romaniei, acesta fiind condamnat definitiv, pentru fapte de coruptie, e drept savarsite inainte de a deveni parlamentar. Astfel, in iunie 2012 Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins recursul DNA si a mentinut pedepsele initiale in dosarul in care in care generalul (r) si deputatul PDL Eugen Badalan, fost sef al Statului Major General, impreuna cu fostul general Mihail Popescu si alti patru fosti comandanti si sefi de structuri din cadrul Statului Major al Fortelor Terestre au fost condamnati la patru ani de inchisoare cu suspendare. Pe langa decizia de condamnare, instanta a hotarat ca cei sase sa plateasca, in total, despagubiri de 4,6 milioane lei, iar decizia ICCJ este una definitiva si irevocabila. Teoretic, Eugen Badalan, prin aceasta condamnare, trebuia sa-si piarda calitatea de membru PDL, dar acesta a continuat sa participe la sedintele forurilor de conducere ale organizatiei judetene si sa ramana membru PDL, desi statutul PDL interzicea acest lucru prin „Codul de etica”, introdus ca parte in Statutul PDL de Monica Macovei.
Deputatul Eugen Badalan a avut o relatie politica tumultoasa cu PDL, a fost membru de vaza al partidului, a avut o relatie de apropiere cu presedintele Traian Basescu, iar in final a ajuns pe linie moarta. Supriza este ca generalul Badalan, cum ii place sa i se spuna, si-a anuntat public reintoarcerea in partid, dupa asa zisa “autosuspendare”, si intentia de a candida pentru un nou mandat de parlamentar. Anuntul a fost facut in cadrul sedintei Consiliului de Coordonare al PDL Braila din septembrie 2012, in aplauzele colegilor democrat-liberali braileni si spre stupefactia presedintelui PDL Braila de atunci, Constantin Dumitriu, dar avand acordul lui Vasile Blaga. Anuntul de la inceputul lunii septembrie nu a durat decat cateva zile, pentru ca “gluma” nu a tinut si Badalan nu a mai candidat, dar l-a trimis in batalie pe Marian Fusea, fiul fostului sau partener de afaceri, Stefan Fusea. Acum Badalan a ramas fara deputatie, dar spera sa-si poata continua manevrele politice din sanul PDL Braila, acolo unde si-a creat o structura care apara doar propriile interese ale “generalului Badalan”. Interesant este ca unii dintre “oamenii generalului” au dezertat intre timp la Forta Civica, unde probabil isi va gasi “culcus” si Badalan, pentru o revenire in triumf in PDL, in eventualitatea fuziunii intre FC si PDL, mai ale ca acestuia nu i-a fost retrasa calitatea de “cetatean de onoare al municipiului Braila” de consilierii municipali, majoritatea abtinandu-se la propunerea liderului PP-LC, Ene Tache.
FlashScore Liga 2 
