Administratie Actualitate

Raportul INML: Braila, sub necesarul minim de un medic legist la 100.000 de locuitori

Raportul INML: Braila, sub necesarul minim de un medic legist la 100.000 de locuitori
Raportul INML: Braila, sub necesarul minim de un medic legist la 100.000 de locuitori
Raportul INML: Braila, sub necesarul minim de un medic legist la 100.000 de locuitori

 

Brăila se află într-o situație deficitară de medici legiști, lucru care este cunoscut de ani de zile. Astfel se face că, potrivit raportul anual al Reţelei Naţionale de Medicină Legală, 23 de servicii de medicină legală judeţene (SMLJ), printre care și cel din Brăila, se situează cu mult sub necesarul minim de un medic legist la 100.000 de locuitori. Primul județ este Dâmboviţa, care are un indicator de 0,55, fiind urmat de Brăila cu un indicator de  0,53.

Brăila se află în continuare într-o situație deficitară de medici legiști de mai bine de 4 ani. În ceea ce priveşte personalul, în ciuda salariilor tentante, nu există interes pentru ocuparea posturilor de la Serviciul de Medicină Legală Județean Brăila. Două dintre problemele semnalate în raportul anual al Reţelei Naţionale de Medicină Legală pe 2013, avizat de Consiliul Superior de Medicină Legală, sunt imposibilitatea efectuării celei mai elementare analize de sânge, din lipsa dotărilor, în 16 servicii de medicină legală, precum și faptul că există mai puţin de un medic legist la suta de mii de locuitori în 23 de judeţe. La această lipsa acută de personal, se adaugă o repartizare dizarmonică pe judeţe şi municipii a medicilor legişti, neexistând niciun fel de corelaţie cu populaţia judeţelor deservite. Astfel, 23 de servicii de medicină legală judeţene (SMLJ) se situează mult sub necesarul minim de un medic legist la 100.000 de locuitori. În Dâmboviţa, acest indicator este de 0,55, iar în Brăila – 0,53, conform aceluiaşi raport. Pe de altă parte, majoritatea serviciilor judeţene care posedă laborator de toxicologie sunt capabile să efectueze doar determinarea alcoolemiilor, întrucât sunt lipsite de mijloace de determinare a drogurilor stupefiante, se mai spune în raport.

În cele 53 de unităţi medico-legale au activat, anul trecut, 973 persoane, faţă de 975 în 2012. În momentul actual, încadrarea cu personal în marea majoritate a instituţiilor medico-legale se situează mult sub nivelul minim acceptabil, în raport cu volumul de muncă, se arată în raportul Reţelei Naţionale de Medicină Legală:

Reperul de un medic legist la 100.000 locuitori nu reprezintă un maxim ideal, ci reprezintă un minimum minimorum aflat la limita funcţionalităţii sistemului medico-legal. În situaţia când există un singur medic legist încadrat într-un serviciu judeţean de medicină legală, este iluzoriu să se vorbească de calitatea şi celeritatea activităţii judiciare. Dincolo de personalul sub minimul necesar, multe servicii judeţene de medicină legală nu posedă nici cele mai elementare posibilităţi de investigare toxicologică, anatomopatologică sau serologică, ceea ce perturbă şi mai mult funcţionalitatea sistemului, acest gen de investigaţiii trebuind să fie efectuate de institutul Medico-legal teritorial, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare de transport al probelor şi prelungirea termenelor de finalizare a expertizelor.

Astfel, există două servicii de medicină legală judeţene (Giurgiu şi Ilfov) fără laborator de toxicologie şi 13 fără laborator de anatomie-patologică: Caraş-Severin, Covasna, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Olt, Sălaj, Teleorman şi Tulcea. De asemenea, 16 servicii judeţene de medicină legală nu pot efectua nici cea mai elementară investigaţie serologică: Argeş, Bacău, Bistriţa, Caraş-Severin, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi şi Olt. Reprezentanţii Reţelei Naţionale de Medicină Legală au relatat:

Poate că unii apreciază că zugrăvim într-un mod prea dramatic situaţia existentă. O facem doar în conformitate cu realitatea: există de exemplu un SMLJ care nu are o sală proprie de autopsie şi nici măcar o autosanitară de transport; desigur că în acest loc autopsiile se efectuează în condiţii rudimentare, care nu pot asigura un minimum de protecţie personalului şi care nu permit în niciun caz efectuarea autopsiei la standarde europene de calitate. Dacă resursele financiare, materiale şi umane sunt atât de limitate şi nu pot fi îmbunătăţite, poate o soluţie ar putea fi concentrarea resurselor către dotarea corespunzatoare a laboratoarelor institutelor de medicină legală, dotare atât umană, cât şi tehnică, pentru a face faţă solicitărilor de investigaţii a SMLJ arondate.

Totodată, reprezentanţii Reţelei Naţionale de Medicină Legală susţin că soluţia optimă pentru o bună funcţionare a serviciilor judeţene de medicină legală este arondarea lor, atât din punct de vedere metodologic, cât şi financiar, institutelor de medicină legală de pe raza teritorială de care acestea aparţin:

Pentru a se opera această modificare, Ministerul Sănătăţii trebuie să ţină seama de anumite elemente, cum ar fi aprobarea unei reglementări unitare la nivel naţional privind organigrama şi dotarea minimă necesară pentru un SMLJ, pe care Consiliul Superior de Medicină Legală a elaborat-o şi a trimis-o spre aprobare încă din 2008. De asemenea, spaţiile ocupate de serviciile judeţene de medicină legală, precum şi dotările materiale de care beneficiază trebuie să rămână în custodia Ministerului Sănătăţii, spre folosinţa SMLJ-urilor.

Reamintim că în 2012, Serviciul de Medicină Legală Județean (SMLJ) Brăila refuza să mai elibereze certificate certificate medico-legale (n.r. – de expertiză) Poliţiei, motivul fiind suma de peste 200.000 lei pe care Inspectoratul de Poliție Județean o datora. Însă facturile au fost achitate, iar în acest an situația s-a repetat, ajungându-se la o sumă de aproximativ 200.000 lei. Însă cu toții știm că în ultimii 3 – 4 ani poliţiştii brăileni au desfășurat anchete fără să plătească, ajungând să lucreze la mica înţelegere cu medicii legişti, pentru că nu au cum să plătească. Însă există situații în care medicii legiști uită de datorie și își lucrează în colaborare cu oamenii legii. Este vorba de cazurile în care este necesar certificatul medico-legal în dosarele cu diferite cause penale, precum ar fi crime, tentative de omor, violuri, ucideri din culpă sau agresiuni.

Facem precizarea că Reţeaua Naţională de Medicină Legală este alcătuită din 53 de unităţi medico-legale: Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti şi cinci institute de medicina legală în Iaşi, Cluj-Napoca, Craiova, Târgu-Mureş şi Timişoara, 36 de servicii de medicină legală judeţene în municipiile reşedinţă de judeţ (cu excepţia celor în care funcţionează institute de medicină legală şi a municipiului Bucureşti) şi 11 cabinete medico-legale subordonate serviciilor judeţene respective, situate în oraşele Lugoj, Câmpulung Muscel, Comăneşti, Făgăraş, Petroşani, Sighetu Marmaţiei, Mediaş, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi, Bârlad şi Oneşti.

Distribuie postarea
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •