În ceea ce priveşte situaţia Prefecturii, Brăila este încă pe butuci, cu un scaun de prefect gol, peste care şuieră pustiul. De peste o lună de zile, Guvernul întârzie cu numirea unui nou prefect al Brăilei, după ieşirea „fastuoasă” din scenă lui Gheorghi Obreja în plin asediu al zăpezii. De fapt, „alegoric” privind lucrurile, evoluţia evenimentelor pare una cât se poate de naturală: Gheorghi Obreja, fostul prefect, a sărit din jobenul Guvernului şi şi-a făcut din start înscăunarea la Prefectură într-un mod eminamente ridicol, apoi a fost mazilit din funcţie ca urmare a unei scenete absolut ridicole, iar acum, bineînţeles, aerul tergiversării numirii noului prefect continuă înlănţuirea „karmică” a ridicolului ce planează, la Brăila, asupra acestei instituţii de control guvernamental.
Până la această oră, la bursa zvonurilor sunt vehiculate următoarele nume pentru scaunul de prefect: Dumitru Popa, Ciprian Dorobăţ, Viorel Balcan, Emilian Dumitru, Doru Damian, Adrian Vacu şi ex-prefectul Mihaela Marcu. Conform algoritmului proaspăt defunctului USL, postul de prefect revine conservatorilor. Conform doleanţelor PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele social-democraţilor brăileni, ar trebui să aibă ultimul cuvânt în această chestiune, să fie mâna ce binecuvântează sau ghilotina ce decapitează. Astfel stând lucrurile, ca şi în cazul numirii lui Gheorghi Obreja, Gheorghe Bunea Stancu şi senatorul Mihai Dănuţ, liderul PC Brăila, se află din nou în harţă tectonică. Atât de pasional, încât liderul PSD Brăila nu mai poate accepta să-i pronunţe nici măcar numele lui Mihai Dănuţ, pe care l-a pus recent la stâlpul infamiei pentru faptul că nu l-ar fi consultat în vederea numirii noului prefect.
Gheorghe Bunea Stancu, în cadrul unei conferinţe de presă:
Eu vă reamintesc că, la Brăila, Partidului Conservator i-a fost dată funcţia de prefect ca şi recomandare, apolitică şi nu politică! Această numire trebuie făcută şi cu consultarea celor din administraţie, pentru că lucrează cu ei, iar asta nu înseamnă că trebuie să le dau eu vreun accept. Nu trebuie să facem iar experimente pentru Brăila, ca atunci când apare iar vreo zăpadă, s-o luăm de la capăt, sau, Doamne fereşte, o inundaţie! Trebuie să renuţăm la acele jaloane, alea cu să fi depăşit cincizeci şi opt de ani şi să depăşească un metru nouăzeci. Ar trebui să ne intereseze mai mult cu ce se ocupă, dacă a lucrat în administraţie, dacă ştie administraţie. Că, aşa, prefect poate să fie oricine! Noi am avut o singură dată o discuţie şi a doua oară nu am mai avut nicio astfel de discuţie cu acest domn al cărui nume nu vreau să îl pronunţ.
Un basm numit “Obreja”
Până la instalarea noului prefect, să ne întoarcem puţin în timp pe firul întâmplărilor cu iz burlesc din mandatul efemer al lui Gheorghi Obreja. Era prin vara lui 2013. Mihaela Marcu ocupa fotoliul de prefect atunci, iar Gheorghi Obreja ocupa şi el tot fotoliul de prefect, dar numai în imaginaţia sa incendiată orgiastic de această din ce în ce mai posibilă ipoteză. Până la concretizarea fanteziei sale bântuitoare, Obreja mai avea de comis un pas: să obţină statut de funcţionar public. Acesta era spinul din talpă, faptul că nu îndeplinea condiţiile minime pe care legea le cere atunci când începi să visezi cu ochii deschişi la obţinerea unei asemenea funcţii. No problem! Cu câteva luni în urmă, prin aprilie 2013, Obreja, fost şef al PC Brăila, se angajase ca poliţist local clasa I în cadrul Poliţiei Locale a comunei Tărlungeni, în judeţul Braşov. Numai că era o problemă majoră: deoarece se angajase de puţin timp pe postul de funcţionar public, Obreja nu îndeplinea, potrivit Statutului funcţionarilor publici, condiţia necesară pentru fotoliul de prefect, şi anume o vechime de cel puţin 5 ani în specialitatea studiilor. Deci, ioc vechime! În plus, postul de funcţionar public pe care pusese mâna Obreja era pe o perioadă determinată, până la 19 iulie 2013, data la care urma să-i expire contractul de muncă, ceea ce însemna că n-ar fi putut fi detaşat ca prefect decât tot pe o perioadă determinată. Asta pe lângă faptul că nu deţinea şi certificatul special care să-i permită accesul la informaţii clasificate, condiţie esenţială fără de care niciun prefect nu îşi poate face cum trebuie datoria.
Totul a fost ecranat, încă din aprilie, de un amplu scandal mediatic privind modul în care liderii de la centru ai Partidului Conservator voiau să-l planteze prefect pe Gheorghi Obreja la Brăila, deputatul Alexandru Nazare, liderul PDL Brăila, fiind printre puţinii care au semnalat constant anomalia periculoasă a trocului politic pe care PC încerca să-l facă la în interiorul USL.
Nazare, pe 25 aprilie 2013, pentru Sud-Est Forum:
O astfel de numire ar gira un troc politic prin care reprezentantul Guvernului în județ ar deveni o persoană care nu îndeplinește condițiile necesare și se folosește de tertipuri pentru a mima legalitatea.
Situația prefectului de Brăila s-a transformat într-o adevărată telenovelă. După ce în toamna anului trecut doamna Mihaela Marcu a fost destituită fără motiv pentru a fi repusă în funcție la doar o lună de zile, aceeași doamnă Marcu, un excelent profesionist, este amenințată iarăși de trocurile politice din interiorul USL.
(…) Domnul Obreja abia a fost încadrat în funcția de polițist local în comuna Țărlungeni din județul Brașov, nu îndeplinește criteriul minim de 5 ani vechime și este angajat ca funcționar public pe o perioadă determinată de doar trei luni de zile. Practic, domnul Obreja a fost făcut funcționar public peste noapte și acum premierul Ponta ar trebui să îl numească într-o poziție de înalt funcționar public.
Şi totuşi, spre finele lunii iulie 2013, cu sau fără îndeplinirea condiţiilor de legalitate, cerurile s-au deschis pentru poliţistul din Tărlungeni şi Obreja s-a trezit prefect al Brăilei, spre dizgraţia preşedintelui PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care, în materie de şah politic, încasase un mat în plin din partea senatorului Mihai Dănuţ. Mergem mai departe: au trecut zilele, s-au schimbat anotimpurile şi, dintr-odată, la începutul anului, a început să ningă masiv, iar armonia astrală din zodia administrativă a lui Obreja a capitulat brusc, proiectându-l pe poliţistul-prefect într-o ipostază memorabilă: Brăila era îngropată post-apocaliptic sub nămeţi şi, odată cu oraşul, şi Gheorghi Obreja, undeva prin comuna Gemenele, în aşteptarea mistică a utilajelor de deszăpezire, spre reacţia perplexă a vicepremierului Liviu Dragnea la auzul veştii în timpul conferineţei susţinute atunci cu prefecţii. Peste câteva zile, Obreja, păşind tăcut ca o umbră prin clădirea Palatului Administrativ, avea să-şi depună demisia, invocând, evident, “demnitatea”.
Obreja, la sfârşitul lunii ianuarie, pentru Agerpres:
Nu mai aștept decizia Guvernului, mi-am dat acum demisia, începând cu data de mâine, am lăsat-o pe masă. Vreau să vă spun că dacă membrii Comandamentului pentru Situații de Urgență se vor întruni acum într-o adunare, sunt în cadru nelegal. Eu nu mă agăț de nicio funcție. Nu m-am agățat în viața mea. Am 57 de ani și vreau să plec cu demnitate din această funcție.
“Cei din noua majoritate PSD-UNPR-PC-UDMR trebuie să înțeleagă că aceste jocuri politice puerile destabilizează administrațiile locale”
Alexandru Nazare a anunţat recent că îi va interpelela pe premierul Victor Ponta şi pe ministrului Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, în legătură cu situaţia inadmisibilă din administraţia brăileană privind tergiversarea numirii noului prefect. Deputatul PDL consideră că luptele politice de culise dintre partidele care alcătuiesc noua majoritate parlamentară nu trebuie să se răsfrângă asupra activităţii Instituţiei Prefectului şi, indirect, asupra cetăţenilor judeţului Brăila.
Alaxandru Nazare, într-un comunicat remis Pro Brăila:
Telenovela numirii prefectului la Brăila este deja o marcă a guvernării Ponta, ea jucându-se o dată la câteva luni, în funcție de capriciile sau culisele politice locale. Anul trecut a fost demis din funcție un prefect competent, pentru a fi numit un diletant cu carnet de partid PC. După dezastrul de la deszăpezire, și acest prefect a trebuit să fie demis. De mai bine de o lună de zile guvernanții nu reușesc să nominalizeze o altă persoană. Această situație este inacceptabilă și ilustrează perfect amatorismul unei guvernări exercitate sub semnul improvizației permanente. Cei din noua majoritate PSD-UNPR-PC-UDMR trebuie să înțeleagă că aceste jocuri politice puerile destabilizează administrațiile locale și afectează cetățenii unor județe precum Brăila. Nu brăilenii trebuie să plătească pentru incoerența și indecizia actualilor guvernanți. Iată de ce îi voi interpela pe premierul Ponta și pe ministrul Oprea în privința acestei situații inadmisibile de la Brăila, cerându-le, în același timp, să urgenteze procesul de nominalizare a noului prefect.