Sistemul medical românesc duce lipsă de politici publice predictibile și coerente, dar și de un management performant la nivelul Ministerului Sănătății, ceea ce face ca pacienții să nu aibă acces la medicamente, medici și investigații medicale.
Aplicarea diferențiată a taxei claw-back, precum și creșterea bugetului pentru medicamentele gratuite și compensate de către Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate ar putea echilibra situația, iar studiile au demonstrat că introducerea pe lista de medicamente compensate a unor produse noi, moderne și posibilitatea medicilor de familie de a le prescrie ar duce la scăderea costurilor din sistem. Accesul la investigații și tratamente moderne generează economii, crește calitatea actului medical și a vieții pacientului.
Acestea sunt doar câteva dintre concluziile dezbaterii ”Accesul la medicamente. Soluții și recomandări”, organizată de deputatul PNL Antoneta Ioniță, la Palatul Parlamentului, pe 15 ianuarie 2019.
O dezbatere necesară, în condițiile în care criza de medicamente din România se acutizează de la o perioadă la alta. Statisticile oficiale ale Ministerului Sănătății vorbesc despre dimensiunea dezastrului: numai în ultimii doi ani, au fost retrase de pe piață 2.400 de medicamente generice ieftine, majoritatea fabricate în România, 536 medicamente originale și 452 de medicamente cu Denumire Comună Internațională Unică. Alte 1.075 de medicamente generice și vaccinuri au fost livrate cu discontinuitate către farmacii sau rețele medicale.
Cei mai afectați sunt bătrânii și bolnavii cronic, care nu mai au acces la medicamentele românești ieftine, dar situația se răsfrânge și asupra copiilor și a adulților. Nemulțumirile au fost punctate în cadrul dezbaterii ”Accesul la medicamente. Soluții și recomandări”, la care au participat reprezentanți ai grupurilor de analiză în politici publice, lideri ai asociațiilor pacienților cu diferite afecțiuni, medici, farmaciști, reprezentanți ai organizațiilor profesionale, producători de medicamente.
”Nu putem să nu remarcăm că au absentat exact factorii de decizie, reprezentanții Ministerului Sănătății, ai Agenției Naționale a Medicamentului și cei ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Știm că toate aceste instituții sunt conduse de persoane numite politic, care nici măcar nu catadicsesc să ofere informații, nicidecum să caute căi de rezolvare a unor probleme acute, care afectează atâta lume! Considerăm că absența lor este o sfidare față de un demers nepolitic, prin care am dorit ca la aceeași masă a dialogului să se așeze toți cei implicați și afectați de criza medicamentelor și, în general, de această stare generală precară a sistemului sanitar românesc, pentru a găsi soluții viabile și coerente. Oricum, concluziile și propunerile în urma acestei sesiuni de lucru vor fi înaintate Ministerului Sănătății, Ministerului Finanțelor, Agenției Naționale a Medicamentului, pentru că sunt puncte de vedere pertinente, de care sperăm că se va ține seama atât la elaborarea bugetului pentru 2019, cât și în armonizarea legislației”, a declarat deputatul liberal Antoneta Ioniță, inițiatorul evenimentului.