Dragos Neagu, directorul Bibliotecii Judetene „Panait Istrati”, sarbatoreste anul acesta 20 de ani de cand s-a angajat ca simplu bibliotecar la biblioteca publica din Braila. In cele doua decenii de activitate, a parcurs toate treptele recunoasterii profesionale de la bibliotecar, la sef de serviciu si director de biblioteca, functie pe care o ocupa din 2008. Din octombrie 2012 este presedintele Asociatiei Nationale a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania, exponentul profesional al breslei bibliotecarilor publici din Romania.
Marturiseste ca fiecare proiect la care a lucrat a stat sub semnul „noului” si a constituit o veriga importanta in dezvoltarea serviciilor oferite publicului de catre Biblioteca Judeteana „Panait Istrati”. Are experienta atat in zona de tehnica de biblioteca, cat si in cea de automatizare, fiind initiatorul primului catalog colectiv al bibliotecilor publice din Romania.
Dragos Neagu s-a nascut pe 12 februarie 1966, la Bran, in judetul Brasov. Este absolvent al Universitatii „Dunarea de Jos” din Galati, are cursuri postuniversitare de biblioteconomie si un master in Management Public al Academiei de Stiinte Economice din Bucuresti.
Redactor: In octombrie 2013 se implinesc 20 de ani de cand v-ati angajat la Biblioteca Judeteana „Panait Istrati”. Cum au fost toti acesti ani si cum ati parcurs etapele de la simplu bibliotecar, la director de biblioteca?
Dragos Neagu: Deja au trecut 20 de ani?! Parca a fost mai ieri ziua in care dadeam concurs pe un post de bibliotecar in vechea cladire a Bibliotecii din Piata Poligon Nr. 4. Poate pentru ca imi aduc aminte asa de facil de momentul angajarii nu pot afirma decat ca activitatile pe care le-am derulat au fost de fiecare data o provocare. Practic, intreaga activitate pe care am desfasurat-o in biblioteca, incepand cu anul 1995, a fost sub semnul noului, iar fiecare etapa, fiecare componenta a unei activitati era privita ca un proiect de dezvoltare prin care Biblioteca sa castige, sa castige utilizatorul serviciilor ori sa castige profesionistii beneficiind de instrumente noi de diseminare a informatiilor. Nu pot spune ca a fost un parcurs profesional usor, dar satisfactiile datorate meseriei au facut sa se estompeze momentele dificile.
Redactor: Care este cel mai important proiect pe care l-ati facut sau la care ati participat in aceste doua decenii de cand lucrati la Biblioteca?
Dragos Neagu: Complicata intrebare deoarece pentru mine fiecare proiect la care am participat a fost important pentru etapa de dezvoltare a institutiei. Trebuie in acest caz sa mentionez trei proiecte, fiecare avand insemnatatea sa: Centrul de excelenta pentru instruirea bibliotecarilor din regiunea de sud est – in 1998 fiind primul proiect avand componenta de resurse umane derulat de o institutie publica din judetul Braila; Integrated Library Sistem -2003 care a dezvoltat componentele digitale ale catalogului care au efecte chiar si la acest moment si nu in ultimul rand BIBLIONET – care reprezinta cel mai mare grant cultural primit de Romania pana acum si la care am lucrat chiar de la inceput din faza de analiza si mai apoi pentru pregatirea fazei pilot, iar pe parcurs la activitatile de sustinere a diverselor etape de derulare a acestuia.
Redactor: Sunteti initiatorul primului catalog colectiv al bibliotecilor publice din Romania. Cum v-a venit ideea realizarii lui si care a fost scopul acestui proiect?
Dragos Neagu: Este vorba despre anul 2003, cand am avut posibilitatea de a obtine o finantare pentru a realiza un astfel de catalog care sa poata sa cumuleze informatia bibliografica din mai multe cataloage de biblioteca, printr-o singura cautare. Proiectul s-a numit Integrated Library Sistem si reunea informatia din cataloagele Bibliotecii Nationale a Romaniei, Bibliotecii Judetene „Ionita Scipione Badescu” Salaj si Bibliotecii Judetene „Panait Istrati” Braila; iar finantarea era de la USAid. Proiectul, chiar daca parea destul de mic congregand numai trei cataloage de biblioteca, a rezolvat din punct de vedere conceptual modul de realizare a unui astfel de catalog. Urmare a dezvoltarilor ulterioare pe aceasta baza de cunostinte a fost realizat Catalogul National Partajat al Moldovei, precum si un mai nou catalog colectiv de biblioteca ce face cautare simultana in 22 de cataloage de biblioteca din Romania (http://catalog.biblio.ro). Poate cel mai important element al acestui proiect este realizarea primei biblioteci digitale asociata unui catalog de biblioteca din Romania, care se afla intr-o continua dezvoltare. Din pacate, a ramas un exemplu singular in ceea ce priveste dezvoltarea unei biblioteci digitale ce urmareste promovarea titlurilor la care fac referire bibliografiile scolare. Bibliotecile din tara au continua sa digitizeze carte veche ori periodice vechi.
Redactor: In ce stadiu se afla programul BIBLIONET? Si-a atins scopul? S-au redus diferentele dintre rural si urban in ceea ce priveste accesul la informatii?
Dragos Neagu: BIBLIONET la acest moment nu numai a atins tinta initiala, ci a reusit sa o depaseasca. Initial, proiectul a urmarit sa asigure acces gratuit la Internet in biblioteca publica pentru 1.600 de comunitati si sa instruiasca bibliotecarii in facilitarea accesului pentru public precum si managementul unui astfel de centru. La finele anului trecut, erau dotate prin program 2006 biblioteci publice cu peste 9000 de calculatoare. Cred ca in ceea ce priveste accesul la resurse electronice este unul echilibrat intre sat si oras, deci programul putem spune ca este un succes. Ramane in sarcina noastra a bibliotecarilor, a Ministerului Culturii si a Ministerului Societatii Informationale finalizarea proiectului pana la cele 3.000 de localitati. De asemenea, speram ca bibliotecile sa fie eligibile atat pentru proiecte culturale, cat si pentru proiecte din sfera de IT&C. Urmarim ca biblioteca publica sa se transforme intr-un centru de instruire pe tot parcursul vietii precum si intr-un centru de adaptare tehnologica.
Redactor: Ce proiecte sunt in derulare in acest moment la Biblioteca „Panait Istrati”?
Dragos Neagu: Principalul proiect care ne solicita intens pe parcursul anului acesta si cred ca anul ce vine este cel derulat de catre Consiliul Judetean privind Biblioteca, care alaturi de componenta de functionalitate reprezentata de noile spatii ale acesteia, va trebui sa ofere comunitatii brailene noi servicii de informare si de petrecere a timpului liber. Pentru aceasta toate serviciile si compartimentele vor fi relocate in noi spatii. Acest lucru presupune un efort comun din partea tuturor bibliotecarilor. Continuam sa derulam programul BIBLIONET pana in luna februarie anul viitor. Pregatim catalogul digital pentru a fi compatibil cu EUROPEANA[1]. Continuam proiectul Istorie Locala @ Biblioteca ta Publica.
Redactor: Care sunt efectele crizei economice asupra bibliotecilor publice?
Dragos Neagu: Bibliotecile publice nu au fost ocolite de efectele crizei, in primul rand au fost afectate prin scaderea numarului de personal, acest lucru fiind resimtit in continuitatea ori calitatea unor servicii. Aceasta scadere a afectata cu precadere bibliotecile judetene, in cadrul actului normativ s-a tinut cont de faptul ca serviciul de biblioteca este unul public si a protejat bibliotecile din mediul rural. Acestea prin faptul ca au un singur bibliotecar angajat, prin disponibilizarea acestuia ar fi condus la o sistare pe perioada nedeterminata a acestui serviciu public. Biblioteca braileana a avut o reducere a organigramei de la 79 de posturi la 64 posturi, fiind disponibilizate efectiv numai 3 persoane.
Redactor: Ce prefera mai mult publicul brailean, cartile tiparite sau cele in format electronic?
Dragos Neagu: Utilizatorul brailean nu difera de cel tipic national, prefera intr-o foarte mare masura cartea tiparita si foarte rar audio-book-uri imprumuta de asemenea DVD-uri. Marea majoritate a celor care vin sa se informeze prin serviciile pe care le are Biblioteca urmeaza o forma de invatamant si au o varsta cuprinsa intre 6 si 24 ani. In ultima perioada s-au inmultit utilizatorii de peste 60 de ani. Acum voi incerca sa nu va dau ocazia sa ma intrebati daca se mai citeste la Braila, aceasta fiind intrebarea tip a multor reporteri. La Braila se citeste, un numar de peste 600 de locuitori ai municipiului beneficiind de servicii de informare si documentare in medie pe zi pe parcursul unui an. Daca vom masura eficienta serviciului public pe care institutia il ofera utilizatorilor din municipiul si judetul Braila va rezulta ca cetatenii au folosit serviciul de imprumut de publicatii, intr-o valoare de 7.008.065 lei reprezentand costul pe care acestia ar fi trebuit sa-l suporte prin achizitia publicatiilor imprumutate gratuit de la biblioteca. Valoarea pentru beneficiar fiind de 626,61 lei/an. Raportand aceasta suma la bugetul alocat privind functionarea serviciului public pentru perioada referita a fost de 2.386.000 lei, rezulta un indicator de eficienta de 2,93. Din aceste valori este mai mult decat relevanta eficienta precum si caracterul profund social al serviciilor institutiei.
Redactor: Ce inseamna meseria de bibliotecar pentru dvs. si cum ati ajuns sa o practicati?
Dragos Neagu: Meseria de bibliotecar pentru mine inseamna modul eficient in care pot sa-mi sprijin semenul in nevoia sa de cunoastere si autoinstruire. In ultimul timp datorita noilor servicii integrate bibliotecii prin accesul la Internet acest lucru se rasfrange si asupra calitatii informatiei oferite de institutie lumii, raspunderea fiind pe masura. Intr-o mare masura imi aduc contributia si in ceea ce priveste sprijinirea profesiei de bibliotecar, fiind membru al Asociatie Nationale a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania din anul 1994, din anul 2001 sunt membru in biroul executiv al acesteia, iar din octombrie 2012 sunt presedintele acestei asociatii profesionale. Prin activitatea de asociatie ne preocupam de calificarea si perfectionarea colegilor bibliotecari, diseminarea de bune practici din bibliotecile noastre si, nu in ultimul rand, suntem partenerul fundatiei IREX in implementarea programului BIBLIONET.
Redactor: Ce face Dragos Neagu in timpul liber?
Dragos Neagu: Timpul liber cam de doi ani a inceput sa fie o dorinta pe care o pot duce la indeplinire destul de rar. Activitatea incepand de anul trecut fiind intensa, deoarece anul acesta Biblioteca se va muta, concomitent cu o redimensionare a serviciilor, iar activitatea de Asociatie nu este mai prejos deoarece Ministerul Culturii are ca prioritate legislativa modificarea Legii bibliotecilor in primul semestru, in acelasi timp dorim realizarea unui nou Regulament pentru bibliotecile publice pana la finele lunii aprilie care mai apoi sa fie promovat printr-un Ordin al Ministrului Culturii. Cu alte cuvinte o buna parte din timpul liber este dedicat tot Bibliotecii ori Asociatiei.
Redactor: Cum este Dragos Neagu ca sot si tata?
Dragos Neagu: Am o mare dilema, cred ca bine, pentru aceasta intrebare cred ca ar fi fost mai nimerit sa o intrebati pe sotia si fiica mea. Chiar daca timpul liber pe care-l petrec cu familia nu este acela pe care eu as dori sa-l am.
Redactor: Care este cea mai mare realizare a vietii dvs.?
Dragos Neagu: Ce mai mare realizare este familia si fiica mea. Dupa aceasta este tot ce am putut face pentru braileni prin activitatea pe care o desfasor la Biblioteca, a proiectelor derulate si de asemenea activitatea voluntara pe care o am catre colegii breasla prin Asociatie.
Redactor: Ce planuri de viitor are Dragos Neagu?
Dragos Neagu: Realizarea la Braila a unei biblioteci publice care poate fi luata ca referinta in ceea ce priveste serviciile si managementul. Este o fraza scurta dar volumul de munca ce trebuie depus este invers proportional cu scurtimea sa.
FlashScore Liga 2 
