Aproape jumătate dintre români sunt de acord cu introducerea votului obligatoriu, se arată într-un sondaj INSCOP remis, astăzi, Agerpres. Potrivit sondajului, 44,6% dintre români sunt de acord cu votul obligatoriu deoarece consideră că dacă vin mai mulți oameni la vot se pot schimba lucrurile în bine, în timp ce 41,7% se declară împotrivă motivând că actuala clasă politică nu poate schimba lucrurile în bine, iar 13,6 dintre respondenți nu au răspuns la această întrebare.
Remus Ștefureac, director INSCOP, susţine:
Ratele foarte scăzute de participare la vot, în special la alegerile parlamentare, reprezintă un fenomen îngrijorător pentru tânăra democrație românească. Ipoteza introducerii votului obligatoriu poate fi o soluție compensatorie, dar ea nu poate funcționa în lipsa unui proces de primenire a clasei politice. Altfel, există riscul major ca măsura să fie percepută drept încercare de legitimare forțată a unei clase politice cu probleme de credibilitate, ceea ce se va traduce, în final, într-o delegitimare și mai mare a întregului regim democratic românesc.
Barometrul INSCOP relevă, de asemenea, că Alianța PSD-UNPR-PC conduce în clasamentul intenției de vot pentru alegerile parlamentare. În ceea ce privește opțiunea ideologică, aceasta este bine definită pentru 40,3% dintre români și incertă pentru un procent egal.
INSCOP Research a măsurat intenția de vot pentru alegerile parlamentare în două variante, respectiv cu PNL și PDL măsurate separat, respectiv intenția de vot pentru un partid format prin fuziunea PNL și PDL.
În prima variantă, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, 42,3% dintre respondenți care au o opțiune ar alege Alianța PSD-UNPR-PC. Urmează PNL cu 19,3%, PDL cu 11,9% dintre cei care exprimă o opțiune politică și PMP cu 7,5%. UDMR ar fi votată de 5,4% dintre cetățenii care exprimă o opțiune, în timp ce Forța Civică ar obține 3,4%. Clasamentul este completat de PRM (3,2%), PPDD (2,8%), PNȚCD (1,2%). Restul de 3% optează pentru un alt partid. Procentele sunt calculate pe un eșantion de 64,9% din totalul respondenților, reprezentând persoanele care au nominalizat un partid politic.
Raportat la totalul populației investigate, 20,3% declară că nu s-au hotărât, 9,9% spun că nu merg la vot, iar 4,9% nu știu sau nu răspund la această întrebare. În varianta a doua, potrivit sondajului INSCOP, cu PNL și PDL măsurate împreună, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, 43,5% dintre respondenți care au o opțiune ar alege Alianța PSD-UNPR-PC. Un partid format din fuziunea PNL și PDL ar obține 29,8% din totalul voturilor, în timp ce PMP ar obține 7%. UDMR ar fi votată de 5,4% dintre cetățenii care exprimă o opțiune, în timp ce Forța Civică ar obține 3,6%. Clasamentul este completat de PRM cu 3,3%, PPDD — 2,8%, PNȚCD — 1,2%, restul de 3,4% optând pentru un alt partid. Cifrele sunt calculate pe 63,2% din totalul eșantionului, reprezentând persoanele care au indicat o opțiune pentru un partid. Raportat la totalul populației investigate, 22,5% declară că nu s-au hotărât, 9,7% spun că nu merg la vot, iar 4,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Cât privește identificarea ideologică, 40,3% din populație nu se consideră ca aparținând unei familii de valori politice. Un procent identic de respondenți au o opțiune ideologică bine definită, jumătate dintre aceștia declarându-se mai degrabă de stânga (20,3%), iar cealaltă jumătate declarându-se mai degrabă de dreapta (20%). 9,2% declară că nu știu ce înseamnă „de stânga” sau „de dreapta”. Alți 10,2% dintre respondenți nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Remus Ştefureac afirmă:
Datele relevă faptul că doar 2 din 5 români se identifică cu un bazin ideologic. Procentul de 40,3% corespunde în linii mari bazinului de populație care participă de regulă la alegerile parlamentare (aproximativ 40%). 60% din populație, deși nu o recunoaște deschis, nu are o identificare ideologică și implicit partizană foarte clară, fiind mai degrabă populația implicată marginal în viața politică.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 1-6 iulie. Volumul eșantionului a fost de 1.055 de persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%, eșantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.
Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților. Chestionarele au fost aplicate în 38 de județe și Municipiul București, într-un total de 75 de localități (orașe mari, medii și mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populației din 2011.