Final de partidă pentru preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu? După cum bat clopotele prin politica locală şi după cum arată ultimele confruntări dintre justiţie şi baronii „eterni” precum Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu sau Marian Oprişan, e irepresibilă o senzaţie de oră a prohodului pentru Bunea Stancu la şefia judeţului, pe fondul procesului cu Agenţia Naţională de Integritate. Verdictul instanţei în procesul preşedintelui CJ Brăila cu ANI e la o şchioapă distanţă, iar întregul oraş freamătă în aşteptarea loviturii de ciocan a judecătorului – unii sperând că un colac de salvare se va ivi şi la orizont pentru acest oraş secat de viaţă şi de bani, iar alţii frecându-şi excitaţi palmele la ideea că, în sfârşit, le-a venit şi lor rândul la marea masă a căpuşelor.
Stancu? În ceea ce-l priveşte pe Gheorghe Bunea Stancu, acesta, în dulcele stil clasic al oricărui personaj îmbătat de putere, frizează cu o parte decisivă a minţii ceea ce scriitorul Max Blecher denumea a fi „irealitatea imediată”: baronul PSD se crede de neînlocuit la conducerea Consiliului Judeţean. O fi, nu zicem nu! Dar asta, ne grăbim să adăugăm, vizează numai şi numai lumea atent orânduită a imaginaţiei sale, căci realitatea veghează alte meleaguri.
În ultima conferinţă de presă, Bunea Stancu a sărit ca opărit la auzul declaraţiei vicepreşedintelui CJ, Ovidiu Nechita (PNL), care a spus că se simte pregătit să preia funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, liderul pesediştilor brăileni precizând că este mult prea devreme ca să se pornească vânătoarea pentru ocuparea fotoliului pe care el îl ocupă în prezent, în cazul în care instanţa de judecată va admite pe data de 17 iunie 2014 că Agenţia Naţională de Integritate are dreptate ca urmare a acuzaţiei de incompatibilitate. Stancu a încercat să îşi asume cu “stoicism” situaţia:
Să se treacă pe listă, că lista este lungă. Eu îi doresc succes. Este dreptul lui să se pregătească, dar are mult de muncă. Acesta nu este un scaun atât de uşor. Lupta este deschisă şi a început deja. Eu nu stiu, că n-o să desemnez eu pe cine urmează după mine. Este treaba lor ce fac. Eu mi-am luat păpuşile şi am plecat şi am suficient de muncă, dacă plec de la Consiliu. Cine va vrea, ăla va lua locul. Nu ştiu să vă spun eu cine trebuie să-l ia. În mod normal, având în vedere ponderea consilierilor, trebuie să-l ia cineva de la PSD. Dar cum dorinţele sunt mari, unii vor să sară peste nişte etape. Dar să nu cumva să le cadă căciula pe ochi.
Procesele cu ANI
Pe 18 octombrie, Curtea de Apel Bucureşti nu i-a dat câştig de cauză lui Bunea Stancu în unul dintre procesele sale cu ANI, respingându-i cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Chiar dacă soluţia (nr. 6647/2/2012) nu este definitivă, se poate afirma că Stancu a pierdut net şi al doilea său proces cu ANI. E greu de crezut că un recurs va întoarce situaţia în favoarea sa. De fapt, e aproape sigur că nu se va întâmpla aşa ceva.
Procesul? Este vorba de dosarul „Sportul”, în care Stancu este acuzat că ar fi semnat contracte de asociere cu două cluburi sportive dirijate de firme în care el deţine rolul de acţionar majoritar. În august 2012, ANI stabilea că Gheorghe Bunea Stancu a încălcat regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă şi penală, inspectorii având şi date care atestă săvârşirea de infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie. Preşedintele CJ Brăila este acuzat că, prin semnarea unor contracte de asociere cu două cluburi sportive controlate de firme unde el este acţionar majoritar, a dat dat bani de la Consiliul Judeţean, al cărui preşedinte este, către cluburile sportive HC Dunărea şi CF Brăila, al căror acţionar este. Potrivit ANI, Gheorghe Bunea Stancu a încălcat regimul administrativ prin semnarea contractelor de asociere între CJ Brăila cu S.C. Clubul de Fotbal Brăila S.A., respectiv cu Asociaţia Sportivă Handbal Club “Dunărea” Brăila, în urma cărora ar fi fost încasată suma totală de 7.512.207 lei.
În celălalt proces, starea de fapt constatată de Agenţia Naţională de Integritate este următoarea:
Domnul Stancu GHEORGHE BUNEA, în calitate de Președinte al Consiliului Județean Brăila, a semnat un număr de 5 contracte, în valoare totală de 2.731.038,86 lei (fără TVA) – aproximativ 638.212 Euro (fără TVA), încheiate de către Consiliul Județean Brăila cu S.C. CONCIVIA S.A. (societate în cadrul căreia S.C. BURSAGRIROM S.A. este acționar majoritar, iar domnul Stancu GHEORGHE BUNEA deține calitatea de acționar majoritar în cadrul S.C. BURSAGRIROM S.A.), încălcând, astfel, prevederile Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
Stancu e posibil să plece la pachet cu Mija
Dacă Bunea Stancu va părăsi conducerea CJ Brăila, va pleca şi la pachet cu ciracul său nr. 1, celălalt vicepreşedinte al instituţiei, Florin Mija. Pe 12 decembrie 2013, Mija a fost prins de către ANI în conflict de interese de natură penală. Agenția Națională de Integritate a constatat existența conflictului de interese de natură penală în cazul lui Mija Florin, vicepreședintele Consiliului Județean Brăila, întrucât, în perioada exercitării mandatului, a semnat, în calitate de Președinte desemnat al Comisiei de evaluare și al Comisiei de recepție, documente aferente încheierii și derulării a trei contracte de furnizare încheiate de C.J. Brăila cu două societăți comerciale, prin care s-au realizat, direct, foloase materiale pentru o altă persoană cu care acesta s-a aflat atât în raporturi comerciale, cât și în raporturi de muncă în ultimii 5 ani. Valoarea celor trei contracte încheiate între C.J. Brăila și societățile comerciale cu care Mija Florin s-a aflat în raporturi comerciale și de muncă în ultimii 5 ani este de 8.896.715 Lei (aprox. 2.000.000 Euro). Astfel, acesta a încălcat dispozițiile art. 2531 din Codul Penal al României, potrivit cărora „Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act […] prin care s-a realizat, direct […] un folos […] pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani […] se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă”, motiv pentru care Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați.
Florin Mija exercită funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Brăila începând cu data de 23 iunie 2008. Prin dispoziția președintelui Consiliului Județean Brăila, începând cu data de 6 august 2010, Florin Mija a fost desemnat membru titular în Consiliul de Administrație al Spitalului Județean de Urgență Brăila. În anul 2013, Consiliul Județean Brăila a încheiat prin procedura de licitație publică deschisă două contracte cu S.C. RAFI INTERNATIONAL GENERAL COMMERCE S.R.L. și un contract cu S.C. STERISYSTEMS S.R.L. (societăți în cadrul cărora Mija a deținut calitatea de angajat sau asociat), precum și un act adițional la acest contract, având ca obiect furnizarea de aparatură medicală de specialitate și de laborator pentru modernizarea Spitalului Județean Brăila, precum și montarea, instalarea și punerea acesteia în funcțiune. Atât pe parcursul derulării procedurilor de licitație publică aferente încheierii contractelor, cât și pe parcursul derulării contractelor de furnizare, Florin Mija a semnat, în calitate de Președinte al Comisiei de evaluare a ofertelor, documentele emise de autoritatea contractantă C.J. Brăila și raportul procedurii, iar, în calitate de Președinte al Comisiei de recepție, a semnat procesele-verbale de recepție și acceptare definitivă și procesele-verbale de recepție cantitativă. Persoana evaluată a fost informată despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază – de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Mija nu a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare.
ANI:
Persoana […] față de care s-a constatat existenţa conflictului de interese […] este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau odemnitate publică […] pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.
Dar să nu gândim deziderativ! Poate că, până la urmă, dacă Florin Mija a strâns şi el “ceva”, poate a vrut să adune aceşti bani pentru a lupta cu lipsa apei potabile din Kenya sau pentru salvarea lui Bunolagus monticularis (iepurele de apă).
FlashScore Liga 2 
