Fondatorul enciclopediei participative online Wikipedia, Jimmy Wales, avertizează că Google nu ar trebui lăsat „să cenzureze istoria”, în baza dreptului la uitare, precizând că decizia recentă a Curţii Europene de Justiţie (CEJ) în acest sens lasă loc la interpretări şi este „confuză”, informează Mediafax.
Jimmy Wales, pentru BBC Radio 4:
Legea, aşa cum este ea acum, este confuză. Avem această regulă a CEJ, care lasă loc la interpretări şi este foarte greu de tălmăcit. Aş spune că cea mai mare problemă pe care o avem este aceea că legea pare să indice faptul că Google trebuie să cenzureze linkuri care trimit la informaţii care sunt în mod evident publice – linkuri la articole legal publicate, la ştiri demne de încredere.
Wales a spus că nu poate vorbi din perspectiva Google, precizând că este doar consilier extern al companiei, însă face recomandări generale reprezentanţilor motorului de căutare şi, totodată, face recomandări autorităţilor în privinţa reformării legislaţiei. Jimmy Wales a mai afirmat că protejarea datelor personale este un domeniu vast, „aproape orice aspect care vizează o persoană putând fi considerat a fi o informaţie personală – inclusiv faptul că primul ministru este căsătorit”.
Jimmy Wales, potrivit sursei citate:
Ceea ce trebuie să facem când vorbim despre protecţia utilizatorilor… vorbim despre companii care deţin informaţii şi trebuie să le gestioneze într-un mod corect – vorbim în acest caz despre informaţii private, despre evidenţele medicale ale oamenilor, despre aspectele financiare ale acestora. Este o categorie complet diferită.
Claude Moraes, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile din Parlamentul European, a fost de acord cu faptul că această lege este „confuză”, având la bază acte normative din 1995 privind protecţia datelor personale, susţine Wales.
Până pe 18 iulie, Google a primit peste 91.000 de solicitări de ştergere din căutări a 328.000 de linkuri, a declarat un reprezentant al Google, vineri, responsabililor de la Bruxelles, conform unor surse citate de bloomberg.com.
Google Inc. a comunicat organismelor de reglementare europene responsabile cu protejarea datelor utilizatorilor că a răspuns pozitiv la mai mult de jumătate din cererile pe care le-a primit în baza „dreptului de a fi uitat”, a declarat aceeaşi sursă.
Cele mai multe cereri au fost din Franţa – 17.500 pentru 58.000 de linkuri şi din Germania – 16.500 pentru 57.000 de linkuri, a mai spus aceeaşi sursă.
Google a respins mai mult de 30% din solicitările primite şi a solicitat informaţii suplimentare în urma unor astfel de cereri în 15% din cazuri.
Operatorul celui mai utilizat motor de căutare din lume a înfiinţat site-ul şi o comisie de experţi pe 29 mai, pentru a respecta o decizie a Curţii Europene de Justiţie (CEJ) conform căreia utilizatorii pot cere Google şi altor motoare de căutare pe internet să şteargă din rezultatele căutărilor online unele link-uri către ştiri, decizii judecătoreşti şi alte documente care conţin informaţii inadecvate, irelevante şi care încalcă dreptul la viaţă privată.
Astfel, Google a publicat pe internet un formular care poate fi accesat de orice persoană din Europa care doreşte să solicite eliminarea anumitor rezultate ce apar pe acest motor de căutare.
Din România, Google a primit 932 de cereri de eliminare din căutări a 4.611 linkuri, în baza „dreptului de a fi uitat”. Aceste solicitări au fost primite în perioada 29 mai – 30 iunie, după cum au declarat, pentru Mediafax, reprezentanţii Google România.