Obiceiul stravechi de a bea 40 de pahare de vin dateaza din mosi-stramosi, cand se credea ca „ portia” de 40 sau 44 de pahare de vin simbolizeaza puterea si vigoarea, pentru ca vinul se transforma in timpul anului in sange si putere de munca.
De unde diferenta de la 40 la 44 de pahare? Dupa traditia crestina, Sfintii martiri au fost 40, dupa cea geto-dacica, au fost 44, atatea fiind si zilele dintre 9 martie si 23 aprilie, cand este sarbatorit Sfantul Mare Mucenic Gheorghe.
Intre daninile care insotesc ziua de 9 martie se mai afla: ritualul de a bate cu maiul in pamant pentru ca din acesta sa iasa caldura, traditia de a bate 40 de mantii (cate una pentru fiecare mucenic) cu scopul de a trai ani multi si sanatosi si de a descoperi eventuale comori ingropate in pamant sau, cutuma de a merge in acea zi la pescuit, iar cel care va prinde 40 de pesti si va reusi sa inghita unul viu sa aiba noroc tot anul la prins peste.
„Mosii” din 9 Martie vin dupa „babe”, care sunt rele, ei compensand si iesind in evidenta prin „bunatate”. In credinta populara, in ziua Mucenicilor se incheie zilele babelor, zilele capricioase ale ingemanarii iernii cu primavara, lasand loc zilelor mosilor, zile calde.
Legenda care sta la baza acestei sarbatori este simbolul credintei supreme. Cei 40 de Sfinti din Sevastia au fost intemnitati, loviti cu pietre, tinuti in apa ca gheata unui lac de munte, schingiuiti si arsi.
In semn de respect pentru credinta lor de nestramutat si pentru chinurile prin care au trecut, romanii ii sarbatoresc in fiecare an pe 9 Martie, iar gospodinele gatesc in cinstea lor colaci in forma cifrei 8 (reprezentand corpul uman) care se numesc (in functie de zona geografica): mucenici, sfinti, bradosi sau boboneti.
Obiceiuri de Mucenici in toate zonele tarii
In Moldova, acestia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, si sunt copti din aluat de cozonac, apoi unsi cu miere si nuca sau dupa preferinta cu smantana si zahar.
In Dobrogea, se pastreaza aceeasi forma antropomorfica, dar mucenicii sunt mai mici si sunt fierti in apa cu zahar, cu scortisoara si nuca, simbolizand lacul in care au fost aruncati Sfintii Mucenici.
In Muntenia, pe langa bradosii obisnuiti, se face o „Uitata pentru morti”, un mucenic mai mare, dar orb, pe care copii il joaca in jurul focului si care este dedicat celor morti care pe timpul anului au fost uitati.
De Mucenici se face prognoza vremii
In ziua Sfintilor Mucenici se face prognoza vremii pana la sfarsitul anului. De secole, se spune ca daca ploua in aceasta zi, va ploua ?i in ziua de Pasti. Daca tuna in timpul zilei, este un semn bun, pentru ca va urma o vara favorabila culturilor, iar recoltele vor fi mai mari decat spera gospodarii. In schimb, daca in ajunul sarbatorii este vreme rece ?i ingheata pamantul, in mod cert, va urma o toamna lunga.
Pentru sporul in gospodarie
In Muntenia, femeile stropesc obiectele din gospodarie cu agheasma cu ajutorul unui pamatuf de busuioc: vasele in care gatesc de post, apoi cele pentru bucatele pentru sarbatorile de familie, lucrurile de imbracaminte ?i proviziliile din camara, pentru a avea hrana pana la recolta urmatoare. In finalul procesiunii, se tamaiaza casa.
Pentru sanatate ?i armonie in familie
In ziua Mucenicilor se mai impart cate 40 de nuci frumoase, in coaja, tinerilor casatoriti, pentru a avea o casnicie frumoasa , iar membrii familiei sa fie mereu sanato?i. De asemenea pentru a avea spor la bani, barbatii mananca seminte, iar unitatea de masura este lingura: la un pahar de vin se consuma o lingura de semnite de floarea -soarelui sau de dovleac.
Atentie, in ziua Sfintilor Mucenici, cu exceptia bucatelor care se impart in memoria rudelor decedate ?i pentru buna-sporire in familie, nu se dau bani cu imprumut.
Simbolul cifrei opt
Obiceiul de a face mucenici se respecta in toate zonele tarii. Femeile pregatesc 40 de figurine din aluat, numite „sfintisori sau mucenici”, in functie de zona geografica. Mucenicii impletiti din aluat dospit au forma cifrei opt si reprezinta simbolul echilibrului cosmic. Mucenicii sunt un?i cu miere, iar deasupra se presara nuca macinata, simbolul belsugului .