Cum au profitat comunistii de semnificatia zilei de 1 mai

Semnificaţiei zilei de 1 mai ca sărbătoare internaţională a lucrătorilor îşi are sursa în Statele Unite ale Americii. În anul 1872, circa 100 de mii de lucrători din New York au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.

Ziua de 1 mai a devenit cunoscută pe întreg mapamondul în urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai târziu, în Piaţa Heymarket din Chicago. Poliţia intervine în forţă în manifestarea unui număr de aproximativ 65.000 de grevişti. Rezultatul: 4 protestatari împuşcați şi mulţi alţii răniţi. În aceeaşi seară, în cadrul unei noi demonstraţii în Piaţa Haymarket, o bombă a fost aruncată spre coloana de poliţişti.. Au fost răniţi 66 de poliţiştti, dintre care 7 au decedat ulterior. Poliţia a ripostat cu focuri de armă, rănind două sute de oameni, din care câţiva mortal.

În urma acestor evenimente, 8 lideri ai mişcărilor muncitoreşti au fost judecați. Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franţa și Spania au adunat fonduri pentru plata apărării. Şapte ani mai târziu, cei opt au fost găsiţi nevinovaţi.

Ziua de 1 mai a fost importată în România de regele Carol I, în 1890, atunci fiind serbată pentru prima dată.

Aparatul comunist a exploatat propagandistic această zi. De fapt, mai puţin despre muncitori şi mai mult despre “bravii conducători” care luptau pentru linişte şi bunăstare. Nu scăpau de această zi nici românii de la sate, nici cei din oraşe. Şi unii, şi alţii erau scoşi cu forţa din case pentru a-şi exprima “recunoştinţa” faţă de “marele erou”. Primul mare “erou” a fost Gheorghe Gheorghiu Dej, apoi Nicolae Ceauşescu.

Cum “cântecul” trebuia să fie expresia românului comunist harnic şi fericit, 1 Mai românesc a devenit rapid o “sărbătoare cu cântec”. Fondul muzical era selectat cu grijă, apelându-se chiar la “confiscări” din marea tradiţie compoziţională românească. Celebra compoziţie a lui Ciprian Porumbescu a fost valorificată de vechiul regim pentru a servi drept pretext muzical zilei celor ce muncesc, anulându-i-se astfel semnificaţia originală. “1 mai muncitoresc” se mai fredonează şi astăzi, dar Ciprian Porumbescu este total sărit din ecuaţie.

Texte, lozinci şi alte “nebunii” incantatorii

În Fondul CC al PCR – Secţia Cancelarie, dosarul nr.12/1989 din Arhivele Naţionale, titrează Jurnalul, puteţi găsi o adevărată pleiadă de “şrapnele” propagandistice repetate de 1 Mai până la demenţă:Trăiască Partidul Comunist Ro­mân, în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Cea­u­şescu; Trăiască unitatea de nezdruncinat a întregului nostru popor în jurul Partidului Comunist Român, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu!; Trăiască unitatea de nezdruncinat a întregului nostru popor sub conducerea Partidului Comunist Român, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu!; Trăiască Partidul Comunist Ro­mân – forţa politică conducătoare a societăţii noastre socialiste!; Trăiască Partidul Comunist Român – conducătorul încercat al po­po­rului nostru pe calea socialismului şi comunismului!; Trăiască Partidul Comunist Ro­mân – continuatorul tradiţiilor re­voluţionare ale clasei muncitoare, ale poporului român!; Partidul – Ceauşescu – România!; Ceauşescu – PCR!; Stima noastră şi mândria, Cea­u­şes­cu – România!; Ceauşescu – eroism, România – comunism!; Ceauşescu şi poporul!; Ceauşescu şi poporul, patria şi tricolorul!; Ceauşescu – România – Pace!; Ceauşescu – Pace!; Ceauşescu – România – viitorul!; Epoca Nicolae Ceauşescu – epoca de aur a României socialiste!; Epoca Nicolae Ceauşescu – epocă de glorioasă istorie, de măreţe înfăptuiri socialiste şi luminoase perspective!; În deplină unitate, sub condu­cerea Partidului Comunist Român, să acţionăm pentru realizarea ne­a­bă­tută a Programului partidului de fă­u­rire a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism!; Trăiască patria noastră liberă şi independentă – Republica Socialistă România!; Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie, Republica Socialistă România, liberă, independentă şi demnă în rândul naţiunilor lumii!; Trăiască harnicul şi talentatul popor român – constructor eroic al societăţii socialiste multilateral dezvoltate!; Să acţionăm ferm pentru înfăptuirea hotărârilor Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale Partidului Comunist Român!; Prin munca noastră hotărâtă pentru realizarea planului şi a angajamentelor pe anul 1989, să întărim necontenit forţa economică şi independenţa patriei socialiste!; Trăiască eroica noastră clasă muncitoare!; Trăiască ţărănimea patriei noastre!; Trăiască intelectualitatea patriei noastre!; Trăiască 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor care muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni!; Trăiască 1 Mai – Ziua muncii!; Trăiască Partidul Comunist Român, detaşament activ al mişcării comuniste şi muncitoreşti inter­na­ţionale!­; Trăiască comunismul, viitorul luminos al întregii omeniri!; Trăiască solidaritatea şi cola­borarea între partidele comuniste şi muncitoreşti, între toate forţele re­voluţionare, progresiste, democratice şi antiimperialiste!; Trăiască prietenia, colaborarea frăţească şi solidaritatea tuturor ţărilor socialiste!; Trăiască prietenia şi colaborarea dintre toate popoarele lumii!; Să triumfe lupta popoarelor pentru întărirea securităţii şi colaborării în Europa şi în întreaga lume!; Să triumfe politica de destindere, colaborare, securitate, pace şi independenţă naţională!; Trăiască lupta unită a popoarelor pentru pace, dezarmare, pentru o lume fără arme şi fără războaie!; O sută de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca zi a solidarităţii inter­na­ţi­onale a celor care muncesc.