Astăzi şi mâine, între orele 11:00-16:00, reprezentanţi ai SC Hidroelectrica şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Dunărea” al judeţului Brăila vor efectua un exerciţiu de verificare a audibilităţii sirenelor din cadrul Sistemului de avertizare-alarmare a populaţiei în caz de accidente la construcţii hidrotehnice. Nu-i nimic nou sub soare, s-a întâmplat şi anul trecut. Însă simulacrul aduce iarăşi la lumină unul dintre scenariile de coşmar hidrotehnic ale României din ultimii ani: barajul Izvorul Muntelui, de la Bicaz.
În 2010, Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice Bucureşti oferea într-un studiu ipotezele de calcul pentru stabilirea zonelor inundabile în caz de avariere sau debite în regim natural catastrofal. Astfel, pentru barajul Izvorul Muntelui s-au alcătuit trei ipoteze: 1) o avariere a barajului pe 25% din înălţime (24,4 m) şi 25% din lăţime (50 m); 2) o avariere pe 50% din înălţime (48,9 m) şi 50% din lăţime (100 m); 3) o avariere pe 75% din înălţime (73,3 m) şi 75% din lăţime (150 m). Potrivit studiului, în cazul unui dezastru natural la acumularea de la Bicaz, cu o breşă de 75% pe lătime şi înălţime, unda ar parcurge distanta de 260,7 km, pînă la confluenţa cu Dunărea, în aproximativ 12 ore. Calculul ipotetic pentru înălţimea valului produs, la 75% avariere, este estimat la 60 de metri în aval de Barajul Izvorul Muntelui, conform Monitorului de Roman, însă unda de viitură ar urma să scadă treptat, până când, odată intrat în contact cu Dunărea, ar atinge doar 5,42 de metri, dar măsurat la gravitatea unei calamităţi de acest gen o asemenea înălţime este suficientă pentru a rade întregi localităţi de pe faţa pământului. Atât Brăila, cât şi Galaţiul şi Vrancea sunt judeţe care, în cazul unei asemenea calamităţi, ar putea fi inundate de apele barajului.
Pe teritoriul judeţului nostru sunt amplasate 36 de sirene, în municipiul Brăila şi comunele Chiscani, Măxineni, Movila Miresii, Romanu, Salcia Tudor, Scorţaru Nou, Traian, Tudor Vladimirescu şi Vădeni.
Lt. col. Stoian Ştefan, ISU Brăila, pentru www.probr.ro:
Activitatea a fost comunicată Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă, astfel încât populaţia din zonele de audibilitate ale sistemului de avertizare-alarmare să fie informată despre desfăşurarea acestui exerciţiu. În cazul unui accident la construcţiile hidrotehnice din aval de barajul amintit, autorităţile locale şi populaţia din judeţele Brăila, Galaţi şi Vrancea vor fi avertizate în timp operativ prin sistemul respectiv, acesta fiind acţionat din punctul de comandă amplasat la CHE Movileni.
Barajul Siriu
Însă nu doar Izvorul Muntelui poartă la ora actuală în el iminenţa unor viituri necruţătoare, ci şi lacul de acumulare care veghează Valea Buzăului – barajul Siriu, al doilea baraj de anrocamente ca mărime din ţară, situat în unul dintre cele mai turbulente arealuri seismice ale României, Vrancea.
Într-o analiză publicată în luna februarie pe Sud-Est Forum, jurnalistul buzoian George Lixandru nota:
Ruperea Barajului de la Siriu ar putea duce la producerea unui adevărat val ucigaş, care ar mătura de pe faţa pământului zeci de sate şi oraşe şi ar crea o undă de şoc ce ar fi resimţită şi în Bucureşti. Aproape 200.000 de locuitori ai judeţului ar trebui evacuaţi în cel mult o oră, iar Valea Buzăului ar deveni “ieşire la mare”. În opinia specialiştilor, în ipoteza unei catastrofe la acumularea din Munţii Buzăului, viitura produsă de ruperea barajului ar avea 30 metri înălţime la intrarea în oraşul Nehoiu, înghiţindu-i, efectiv, pe cei 11.631 locuitori, şi ar ajunge în oraşul Buzău cu o înălţime de 7-8 metri, forţa de distrugere a acestei viituri fiind de neimaginat, distrugând practic tot ce va întâlni în cale.
Cea mai apropiată amintire morbidă legată de un cataclism de acest gen ne trimite în anul 1991, când locuitorii din Belciu au fost înghiţiţi de ape, ca urmare a ruperii barajului Belci de pe râul Tazlău, afluent al râului Trotuş.
Atât în cazul barajului de la Bicaz, cât şi în cazul lacului de acumulare Siriu, specialiştii spun că nu trebuie să ne facem griji de un asemenea pericol. Însă de câte ori nu s-au înşelat specialiştii când au avut de-a face cu apa?