Astăzi este rândul irlandezilor şi al cehilor să-şi aleagă reprezentanţii în Parlamentul European. Vineri este a doua zi de scrutin din cele patru pe parcursul cărora se desfăşoară alegerile europarlamentare. Ieri, în prima zi de alegeri, au votat britanicii şi olandezii.
Duminică, 25 mai, va veni rândul alegătorilor români să îşi exprime voinţa electorală în cabinele de vot.
Ministrul de Interne, Gabriel Oprea, a anunţat că ordinea şi siguranţa publică în ziua alegerilor europarlamentare de duminică vor fi asigurate de peste 50.000 de poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră şi pompieri. Oprea a mai precizat că mâine, începând cu ora 18:00, structurile MAI vor asigura paza celor 18.532 de secţii de votare, misiune în care vor fi implicate peste 30.000 de cadre MAI. Toate buletinele, ştampilele cu menţiunea „votat” şi autocolantele vor ajunge sâmbătă în secţiile de votare, moment din care, de altfel, angajaţii MAI vor intra în dispozitivul de pază.
Ministrul de Interne, în cadrul unei videoconferinţe cu prefecţii, citat de Mediafax:
Este important de reţinut faptul că odată ajunse în secţia de votare, buletinele de vot, ştampilele şi timbrele autocolante rămân în acea locaţie până la finalul procesului electoral. Este interzis ca preşedintele sau vreunul din membrii secţiei de votare să plece cu aceste materiale din incinta secţiei de votare. Vreau să aveţi în vedere ca toţi preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare să fie informaţi despre deciziile Biroului Electoral Central privind deplasarea urnei speciale în ziua votului. Conform acestor decizii, cererile pentru deplasarea urnei speciale se primesc sâmbătă, în intervalul 18.00 – 20.00, la secţiile de votare. Aceste cereri privesc persoanele care sunt netransportabile din motive de boală sau invaliditate şi cele private de libertate, care nu şi-au pierdut însă drepturile electorale. În ziua votului, deplasarea urnei speciale se va realiza numai cu participarea a cel puţin doi membri ai biroului electoral al secţiei de votare şi cu pază asigurată de reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne.
De asemenea, Gabriel Oprea a dispus ca programul serviciilor publice de evidenţa persoanelor să fie extins inclusiv pentru zilele de sâmbătă şi duminică, pentru a putea elibera astfel documente de identitate, în regim de urgenţă, celor care doresc să voteze, dar nu au documente valabile.
Ghidul alegătorului
Cetăţenii români cu drept de vot aflaţi pe raza localităţii de domiciliu vor vota numai la secţia de votare la care sunt arondaţi, se arată în Ghidul Alegătorului. În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii români cu drept de vot care nu se află pe raza localităţii de domiciului în timpul scrutinului, dar sunt în ţară, aceştia pot vota la orice secţie de votare din localitatea unde se află în ziua votului, pe LISTE SUPLIMENTARE. Pe acelaşi tip de liste vor fi incluşi şi românii din străinătate.
NOTA BENE: Dacă aţi constatat că aţi omis din lista electorală permanentă sau din copia de pe lista electorală permanentă existentă la secţia de votare, când vă prezentaţi la vot, faceţi dovada cu actul de identitate că domiciliaţi în raza teritorială a secţiei de votare respective.
Secţiile de votare pot fi verificate şi online, pe portalul Autorităţii Electorale Permanente (www.roaep.ro), pe cel al Biroului Electoral Central (www.bec2014.ro), al Ministerului Afacerilor Externe (www.mae.ro), site-ul instituţiilor prefectului şi al primăriilor, cele ale misiunilor diplomatice şi oficiile consulare ale României, dar şifizic, pe afişele publicate de autorităţile locale şi afişate în locuri publice.
Conform Ghidului Alegătorului, PERSOANELE NETRANSPORTABILE din motive de boală sau invaliditate îşi pot exercita dreptul de vot cu ajutorul urnei speciale.Condiţia este aceea de a face o CERERE SCRISĂ, depusă la secţia de votare cel mai târziu în preziua alegerilor, la care să fie anexate copiile unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că nu sunt transportabili.
În ceea ce priveşte persoanele REŢINUTE, DEŢINUŢII în baza unui mandat de arestare preventivă sau cei care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar nu şi-au pierdut drepturile electorale, îşi pot exercita dreptul de vot cu ajutorul urnei speciale. Pentru aceasta trebuie să facă o cerere scrisă la DIRECTORUL PENITENCIARULUI sau al locurilor de deţinere, depusă la secţia de votare cel mai târziu cu două zile înainte de ziua votului.
Puteţi vota cu următoarele acte:
DACĂ AVEŢI DOMICILIUL ÎN ROMÂNIA ŞI VOTAŢI ÎN ŢARĂ:
• cartea de identitate;
• cartea de identitate electronică;
• cartea de identitate provizorie;
• buletinul de identitate;
• paşaportul diplomatic;
• paşaportul diplomatic electronic;
• pașaport de serviciu;
• pașaport de serviciu electronic;
• carnetul de serviciu militar (elevii din şcolile militare).
DACĂ AVEŢI DOMICILIUL ÎN STRĂINĂTATE, DAR VOTAŢI ÎN ROMÂNIA:
• paşaportul simplu;
• paşaportul simplu electronic;
• paşaportul simplu temporar;
• cartea de identitate provizorie;
• paşaportul diplomatic;
• paşaportul diplomatic electronic;
• pașaport de serviciu;
• pașaport de serviciu electronic.
DACĂ AVEŢI DOMICILIUL ÎN ROMÂNIA, DAR VOTAŢI ÎN STRĂINĂTATE:
• cartea de identitate;
• cartea de identitate electronică;
• cartea de identitate provizorie;
• buletinul de identitate;
• paşaportul diplomatic;
• paşaportul diplomatic electronic;
• pașaport de serviciu;
• pașaport de serviciu electronic;
• paşaportul simplu;
• paşaportul simplu electronic;
• paşaportul simplu temporar
DACĂ AVEŢI DOMICILIUL ÎN STRĂINĂTATE şi VOTAŢI ÎN STRĂINĂTATE (sunteţi CETĂŢENI ROMÂNI):
• paşaportul simplu;
• paşaportul simplu electronic;
• paşaportul simplu temporar;
• cartea de identitate provizorie;
• paşaportul diplomatic;
• paşaportul diplomatic electronic;
• pașaport de serviciu;
• pașaport de serviciu electronic
Alegătorul comunitar prezintă documentul de identitate valabil, prin care se înţelege orice document eliberat de statul membru al cărui cetăţean este titularul, altul decât România, şi care este considerat act de identitate în statul emitent.
Cum votaţi:
1 – Verificarea, de către membrii secţiei de votare, că vă regăsiţi pe copia de pe lista electorală permanentă sau, după caz, înscrierea dumneavoastră în lista electorală suplimentară.
2 – Vi se înmânează buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „Votat”.
3 – Vă exercitaţi dreptul de vot.
După ce aţi primit buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT” veţi intra în cabina de vot. EXERCITAREA CORECTĂ A DREPTULUI DE VOT se face prin aplicarea ştampilei în interiorul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului independent pe care îl votaţi.
Încercaţi să nu staţi prea mult timp în cabina de vot.
Votaţi singur, prezenţa oricărei alte persoane în cabina de vot este interzisă.
Numai în cazul în care un alegător nu poate să voteze singur din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, acesta are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Însoţitorul nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.
4 – Introduceţi buletinul de vot în urnă.
5 – Restituiţi ştampila cu menţiunea „Votat” membrilor comisiei electorale şi recuperaţi-vă de la aceştia actul de identitate care trebuie să aibă pe spate eticheta cu semnul „Votat” şi data alegerilor europarlamentare 2014.
Parlamentul European şi Comisia Europeană
Mobilizarea alegătorilor la scrutinul din 25 mai este de o importanţă vitală pentru Parlamentul European, care doreşte să se impună ca un actor mult mai puternic pe scena politică europeană. Deşi dispune de prerogative extinse şi, în anumite cazuri, reuşeşte să se opună statelor, rolul său rămâne încă destul de neglijabil în controlarea politicilor UE în relaţia cu Comisia Europeană, comentează AFP într-o analiză, precizând că una dintre marile mize ale acestor alegeri europarlamentare îl reprezintă combaterea “deficitului democratic” cu care se confruntă la ora actuală unele dintre statele Uniunii Europene.
În ultimii 5 ani, Parlamentul European s-a dovedid a fi un apărător neobosit al drepturilor omului, votând în acest sens mii de rezoluţii. Mai mult, Legislativul european a folosit în nenumărate cazuri puterea de codecizie acordată prin Tratatul de la Lisabona şi a demonstrat că nu doreşte să fie confundat cu un simplu birou de înregistrare a deciziilor luate de Comisia Europeană şi capitalele europene, se arată în analiza AFP.
Fără aprobarea Parlamentul, Comisia Europeană, organul executiv al UE, nu poate funcţiona. Parlamentul European are competenţe în aproximativ 85 de domenii, de la agricultură la politică energetică. Pentru prima oară, în 2013, eurodeputaţii au modificat reforma Politicii Agricole Comune, unul dintre principalii piloni ai politicii europene. Alt succes de maximă importanţă: membrii Parlamentului European au respins în 2012, cu o largă majoritate, acordul comercial asupra contrafacerii (ACTA), negociat cu discreţie mai mulţi ani de zeci de state şi de UE, textul fiind considerat periculos pentru libertăţile individuale şi medicamentele generice, subliniază AFP.
Parlamentul European a respins, de asemenea, aproape în unanimitate proiectul Comisiei Europene vizând “simplificarea” legislaţiei pentru vânzarea seminţelor, contestat în egală măsură şi de industria de profil şi de ecologişti, care l-au considerat o ameninţare pentru biodiversitate. Totodată, Legislativul european a modificat legea europeană privind produsele din tutun, reglementând astfel vânzarea ţigărilor electronice.
În ceea ce priveşte cetăţenii defavorizaţi din Uniunea Europeană, după o bătălie lungă cu statele membre, Parlamentul European a obţinut menţinerea programului de ajutor alimentar pentru această categorie socială, asta în condiţiile în care unele ţări, printre care şi celebrul “paradis” asistenţial reprezentat de Germania, au susţinut anularea programului.