Acţionează de azi, pentru sănătatea ta de mâine!

Ziua de 14 noiembrie este Ziua Mondială de Luptă Împotriva Diabetului Zaharat. Pentru anul 2015 activităţile de celebrare pe plan mondial au ca sub-temă „Alimentaţia  sănătoasă şi Diabetul ” şi se vor desfăşura sub sloganul „Acţionează de azi, pentru sănătatea ta de mâine”. În acest context DSP Brăila va derula campania naţională „Controlul diabetului stă pe masa ta”.

Parteneri în realizarea campaniei: Inspectoratul şcolar judeţean și Cabinete medicale  de familie. Scopul campaniei este de conştientizarea populaţiei cu privire la însuşirea unui comportament alimentar sănătos în profilaxia şi controlul diabetului. Obiectivele propuse sunt: angajarea comunităţilor locale în promovarea unei alimentaţii sănătoase, ca factor cheie in lupta împotriva diabetului.

Campania “ Ziua Mondială de luptă împotriva  Diabetului”  în perioada 2014 -2016 are ca temă generală “ Healthy living and Diabetes” respectiv “O viaţă sănătoasă şi Diabetul “, iar ca temă specifică pentru anul 2015 se mentine “Healthy eating and Diabetes” respectiv “Alimantaţia sănătoasă şi Diabetul“.

Diabetul este provocarea majoră de sănătate a secolului XXI. Actualmente există 386 milioane de persoane cu diabet şi aproximativ 280 milioane cu risc major de a dezvolta această afecţiune. Pentru anul 2035 se prognozează în jur de o jumătate de miliard de persoane cu diabet, mai precis 592 milioane. În acest sens fiecare este implicat şi fiecare are un rol de jucat în a ajuta la reducerea afluxului persoanelor cu diabet şi a proteja viitorul.

Campania din 2015 îşi doreşte să inspire şi să angajeze comunităţile locale în promovarea unei alimentaţii sănătoase, ca factor cheie in lupta impotriva diabetului si ca piatra de temelie pentru o sanatate si dezvoltare durabile. Preocuparea principala din acest an este reducerea aportului de zahar din alimentatie.

Cele mai recente date statistice de pe site-ul oficial al Federatiei Internationale de Diabet, arată că în anul 2014 existau 386,66 milioane de pacienţi cu Diabet Zaharat în întreaga lume şi că numărul lor va creşte la 592 milioane în anul 2035. Proporţia celor cu DZ de tip 2 este în creştere în majoritatea ţărilor. 77% dintre adulţii cu DZ trăiesc în ţările slab şi mediu dezvoltate.  Cei mai mulţi pacienţi cu DZ au între 40 şi 59 ani .179 milioane cazuri de DZ sunt nediagnosticate.  4,9 milioane de diabetici au murit în 2014. La fiecare 7 secunde , un om moare din cauza diabetului. 612 miliarde de $ au fost cheltuiţi în 2014, pentru îngrijirile medicale ale pacienţilor cu DZ. 79 000 copii au dezvoltat DZ de tip 1, în anul 2013. 21 milioane de nou-născuţi sunt afectaţi la naştere de DZ matern (pre-existent sau din timpul sarcinii).

Situaţia pe continente / mari regiuni geografice este prezentată în tabelul I:

Tabel I.

Date statistice la nivel naţional

În România, în anul 2014 existau 1 530 250 persoane cu vârsta cuprinsă între 20 şi 79 de ani cu diabet. Prevalenţa naţională a DZ este de  7.99 %, iar numărul de decese datorate diabetului la grupa de vârstă 20-79 de ani este de  17 285. În ţara noastră cheltuielile anuale pentru un pacient cu Diabet Zaharat se ridica la 490 dolari, în timp ce în Norvegia se cheltuiesc 11 144 dolari / pacient diabetic/ an, iar în Elveţia 10 592 dolari / pacient diabetic/ an. Incidenţa Diabetului Zaharat de tip 1 la copiii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani este de 5,4 la 100.000.

Despre Diabetul Zaharat

Diabetul este o afecţiune cronică ce apare în contextul unei hipoproducţii pancreatice de insulină sau când organismul nu utilizează în mod corect insulina care se produce. Insulina este un hormon secretat de celulele pancreatice, care ajută celulele să preia glucoza din sânge şi să o transforme în energie. Producţia insuficientă de insulină sau utilizarea incorectă a acesteia duce la creşterea nivelului de glucoză în sânge – hiperglicemia. Aceasta este asociată, pe termen lung cu afectarea anatomica şi functionala a unor organe şi ţesuturi.

Tipuri de diabet

Diabet de tip 1 – este o boală autoimună caracterizată de distrugerea celulelor pancreatice producătoare de insulină. Se mai numeşte diabet insulino-dependent. Producţia insuficientă de insulină, impune o administrare substitutiva zilnică. Diabetul de tip 1 este diagnosticat cel mai frecvent  la copii sau la adultii tineri (diabet juvenil).

Diabetul de tip 2 – este caracterizat prin rezistenţa la insulină. Pacienţii cu acest tip de diabet nu pot utiliza corespunzător insulina, care se secretă normal. Exerciţiile fizice şi dieta sunt de ajutor, totuşi în multe cazuri este nevoie de antidiabetice orale sau chiar insulină.  Se mai numeşte diabet non-insulinodependent  sau diabetul de maturitate. Este tipul de diabet întâlnit cu o frecvenţă de 90%,în lume există peste 300 milioane de persoane cu diabet de acest tip. Atât tipul 1 cât şi tipul 2 de diabet sunt afecţiuni grave.

Diabetul gestaţional –  hiperglicemie apărută pentru prima dată în timpul sarcinii, la femei care nu au diagnostic de diabet. Afectează 4 % dintre  femeile gravide. Simptomatologia este săraca şi în mod normal dispare după naştere. Totuşi femeile care au avut diabet gestațional au un risc crescut de a dezvolta ulterior diabet de tip 2.

Semne şi simptome de alarmă

• Urinări frecvente
• Sete excesivă
• Polifagie
• Pirdere în greutate
• Oboseală
• Lipsă de interes şi concentrare
• Vărsături şi dureri gastrice
• Furnicături şi/sau amorţeală la nivelul membrelor
• Vedere înceţoşată
• Infecţii frecvente
• Vindecarea tardivă a rănilor.

Factori de risc pentru Diabetul de tip 2

• Supraponderea şi obezitatea
• Sedentarismul
• Intoleranţă la glucoză
• Dietă nesănătoasă
• Vârsta
• Hipertensiunea arterială şi hipercolesterolemia
• Istoric familial de diabet
• Istoric de diabet gestaţional
• Rasa şi etnia – o rată crescută a diabetului a fost semnalată la populaţia din Asia, la hispanici, la populaţia indigenă din SUA, Canada, Australia şi la afro-americani.

Diabetul – educaţie şi prevenţie

Educaţie în diabet

A avea diabet este dificil. Pentru tratamentul şi managementul bolii, aceşti bolnavi trebuie să ia decizii importante toată viaţa: să îşi măsoare zilnic nivelul glicemiei, să ia medicamente, să facă exerciţii fizice cu regularitate, să îşi ajusteze dieta şi să îşi schimbe obiceiurile alimentare. Mai mult, bolnavii diabetici trebuie să facă faţă tuturor complicaţilor bolii, prin inportante ajustări în plan psihologic. Rezultatele se bazează în mare parte pe deciziile luate, de aceea este foarte important ca aceşti bolnavi să fie bine instruiţi în legătură cu boala lor, iar nevoile fiecăruia să poată fi ajustate de personal medical specializat.

Fără o educaţie specială despre diabet, aceşti bolnavi nu sunt pregătiţi să ia decizii, să îşi schimbe comportamentul şi să înfrunte toate problemele ridicate de această boală. Un management  deficitar al bolii duce la rezultate medicale slabe şi la creşterea riscului pentru complicaţii.

Educaţia bolnavilor diabetici se realizează având la dispoziţie o echipă multidisciplinară. În unele ţări există astfel de echipe, dar în multe altele, nu numai că nu există, dar nici nu îi este recunoscută importanţa din punct de vedere medical.

Prevenţie primară în diabet

Până în prezent, tipul 1 de diabet nu poate fi prevenit. Factorii de mediu care declanşează procesul patologic ce duce la distrugerea celulelor pancreatice, sunt încă în studiu.

Tipul 2 de diabet, poate fi prevenit în multe cazuri prin menţinerea în limite normale ale greutăţii şi prin evitarea sedentarismului.

Federaţia Internaţională de Diabet (FID) propune un plan simplu, în trei paşi pentru prevenţia diabetului de tip 2. În primul rând trebuie să fie identificate persoanele cu risc crescut de diabet de tip 2, folosind un chestionar, care să investigheze existenţa factorilor de risc (vârsta, greutatea, circumferinţa taliei, istoricul familial de diabet, asocierea cu boli cardiovasculare sau diabet gestaţional). Odată identificaţi, pacienţii la risc, trebuie să-şi determine nivelul seric al glicemiei şi să facă un test de încărcare la glucoză. Apoi trebuie să fie instruiţi despre boală şi cum pot evita sau întârzia debutul diabetului de tip 2.

Studiile de specialitate arată că menţinerea unei greutăţi în limite normale şi activitatea fizică moderată pot preveni apariţia diabetului de tip 2. În prevenţia primară a bolii un loc important îl are educaţia pentru sănătate. FID recomandă cel puţin 30 de minute de activitate fizică pe zi, cum ar fi: plimbări, înot, ciclism sau dans. Plimbările regulate de cel puţin 30 de minute pe zi, reduc riscul de apariţie a DZ tip 2 cu 35-40%.