
Orice reîncălzire a temei inexistenţei unui sistem cultural în România, dar a existenţei unui vast mecanism al haosului instituţional care sifonează în numele „culturii” bani publici cu nemiluita vine de la sine cu forţa taifunului şi de fiecare dată izbeşte magistral mintea. Ultima păţanie o găsim astăzi într-o anchetă din Adevărul: Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) a pompat fonduri în „proiectele culturale” ale unor firme sau asociaţii aflate la ani lumină distanţă de orice ar putea însemna actul cultural, totul în detrimentul unor operatori culturali de tradiţie. Două exemple din material: SC Elladum Fun SRL Tulcea, al cărei obiect de activitate îl reprezintă organizarea bâlciurilor şi a parcurilor de distracţii, a primit un proiect finanţat cu 80.000 de lei, iar SC Axis Mundi Consulting SRL Olt, având ca “misiune culturală” traducerea scrisă şi orală, a primit o finanţare de 79.400 de lei. Ancheta o găsiţi aici: http://adevarul.ro/news/eveniment/banii-culturii-sifonati-asociatiifantoma-firme-organizatoare-balciuri-1_539ef8210d133766a8a062d7/index.html
Mişto, nu? Reprezentativitate culturală pe pâine, să ne fie de bine, să ne stea în gât! Dacă aţi fi în barca politică potrivită, pun pariu că n-aţi întâmpina vreo barieră în a vă finanţa chiar şi o sifonărie sau o vulcanizare de cartier din banii AFCN-ului. Evident, există şi cealaltă faţetă, a câştigătorilor, a operatorilor culturali cu acte-n regulă, dar abonaţi de hăăăăt, din vremuri imemoriale la banii AFCN, aceiaşi clienţi în fiecare an, dar ăsta este un alt subiect.
Să facem un popas şi pe planeta Brăila, unde, ca în multe zone din bezna provinciei româneşti, instituţiile de cultură dorm încremenite într-un primitivism de cămin cultural şi unde, mai ales, neprofesioniştii, picaţii din cer, oamenii care n-au nici în clin, nici în mânecă stau pe posturi cheie în domeniu ca râia în blana oii. Iar faptul că prin aceste locuri publicul participant pe la tot soiul de evenimente se compune cel mai adesea doar din anagajaţii instituţiei moţăind agonic pe scaune nu este altceva decât un reflex de o naturaleţe plenară al unei boli cvasi-incurabile. Fotografia de sus a fost făcută săptămâna trecută, în cadrul lansării de carte a poetului Gelu Vlaşin la Biblioteca Judeţeană. În prim-plan se poate lesne observa un bărbat în plin somn uterin, desfătându-se odihnitor într-o atmosferă mormântală în care asistenţa pare imortalizată într-o hipnoză ce durează de sute de ani. Bărbatul rupt de somn este nimeni altul decât directorul Bibliotecii, Dragoş Neagu, „ex-metalurgist”.
The End.
Adagio în D Minor: AFCN-ule, păi se poate, pe nea Dragoş cui îl laşi? Uită-te la el, la cât de bine sforăie în front, nu merită şi el şansa unei sinecuri regale în Capitală, ce mama mă-sii de cultură?