Celebrul, legendarul, utopicul, irealul pod peste Dunăre între Brăila, Galaţi şi Tulcea revine din nou, cu aceeaşi precizie a smogului electoral, pe agenda publică locală. De data aceasta, declicul a venit de la Bucureşti, pe lista proiectelor de infrastructură care vor fi realizate în următoarea perioadă, prezentată de Dan Şova, ministrul Transporturilor.
Realizarea acestui pod, care să permită interconectarea unor coridoare de transport agreate de Comisia Europeană în vederea dezvoltării unei zone de graniţă a Uniunii Europene, a devenit demult, prin tergiversare împinsă adânc în zona hilarului, mai mult un fel de mit urban, o glumă copioasă a falimentului “karmic” al administraţiei brăilene, decât o realitate cât de cât posibilă. Totuşi, acum, pare a exista un brânci consistent din partea Comisiei Europene. Podul este menţionat în cadrul bugetului pentru perioada 2014-2020. CE a propus crearea unei facilităţi „Conectarea Europei”, prin care se doreşte accesul tuturor pe piaţa internă. Banii puşi la dispoziţie de Comisia Europeană pentru crearea facilităţii: 40 de miliarde de euro. Precum şi 10 miliarde de euro investiţiilor din domeniul transporturilor, în cadrul Fondului de coeziune. Din aceşti bani, României i se pun pe tavă 1,3 miliarde euro numai pentru sectorul transporturi. Şova a menţionat podul peste Dunăre ca fiind unul dintre cele mai importante proiecte de pe listă.
Memento mori!
Deschidem o paranteză: în materie de tergiversări şi de proiecţii megalomane, povestea podului îndeplineşte toate condiţiile unei veritabile epopei, începută prin 2003. Tot ce vreţi şi tot ce nu vreţi s-a îndrugat despre acest pod, începând de la cine îl va construi şi până la modalităţile financiare prin care va fi construit. Nu de puţine ori declaraţiile au frizat registrul aberaţiilor patologice. Folosit până la psihoză ca momeală electorală, de acest proiect se leagă, prin cantitatea industrială de laude fără acoperire aruncate în eter, cu precădere numele unui om: Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele CJ Brăila.
Care au fost până acum impedimentele pentru realizarea podului? Mai întâi, firmele interesate să materializeze această investiţie nu puteau contracta un împrumut, deoarece nimeni nu putea garanta posibilitatea recuperării investiţiei. Apoi, o veste bună: Guvernul a stabilit că acesta este unul dintre cele mai importante opt proiecte din ţară cu finanţare din afara bugetului de stat şi că se va da peste cap pentru a asigura sumele necesare în cazul în care nu se va putea recupera investiţia. Bineînţeles, totul a rămas la nivel declarativ. Iată ce spunea, potrivit ziarului Adevărul, Gheorghe Bunea Stancu la sfârşitul lunii aprilie 2013, după o întâlnire cu şeful CJ Tulcea, Horia Teodorescu:
Important este că acum proiectul acesta este bancabil, adică în cazul în care investitorul nu reuşeşte să recupereze banii, statul oferă asigurări. Momentan această garanţie este la nivel declarativ. Un lucru bun este că deja a fost refăcut studiul de trafic şi că specialiştii au stabilit că profitul ar fi, la momentul acesta, de 7%. Se ia în calcul traficul de acum, că nu există pod, dar acesta garantat va creşte în momentul în care va exista acest pod.
“Ne-am cam lecuit cu Galaţiul să facem ceva”
Apropo de preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea: în luna august a anului trecut, Gheorghe Bunea Stancu şi Horia Tedorescu s-au aflat într-un conflict de “paternitate” asupra podului. O delegaţie a Companiei Korea Consultant International (KCI) ajunsese la Consiliul Judeţean Tulcea pentru a prezenta o propunere privind realizarea traversării fluviului Dunărea în zona Tulcea–Galaţi. Deci, out Brăila! Reprezentanţii companiei au avut la acea dată o întâlnire cu şeful CJ Tulcea, cu vicepreşedintele George Şişcu şi cu reprezentanţi din cadrul Direcţiei de lucrări publice. Reprezentanţii veniţi în România lucrau atunci la un studiu de prefezabilitate privind realizarea unei subtraversări a fluviului Dunărea până la Galaţi, care urma să fie finalizat la sfârşitul lunii noiembrie şi prezentat în luna decembrie. Investitorii coreeni avuseseră şi o întrevedere cu autorităţile publice din Galaţi, făcându-şi cunoscute intenţiile de realizare a acestui obiectiv. A venit luna decembrie: consilierii locali gălăţeni au votat în unanimitate proiectul de hotărâre privind tunelul pe sub Dunăre, propus de primarul Galaţiului, Marius Stan. Însă coreenii fuseseră scoşi din joc, CLM Galaţi aprobând studiul de prefezabilitate realizat de firma elveţiană Basler&Hofmann AG. Prin documentaţia tehnico-economică întocmită, consultanţii elveţieni propun următoarele: lungimea sistemului rutier şi a tunelului care va subtraversa Dunărea va fi de 8,96 km; tunelul va avea o lungime de 2,06 km, din care 1,56 km vor fi săpaţi cu ajutorul unui scut mecanizat, iar 0,50 km prin metoda săpăturii deschise. Costurile de producţie estimate: 229,3 milioane de euro fără TVA, cu o durată de realizare a investiţiei de 48 de luni. Acest lucru a aprins iarăşi fitilul unui butoi cu pulbere între Brăila şi Galaţi. Marius Stan vrea tunel pe sub Dunăre, iar Bunea Stancu pod peste Dunăre. Într-o conferinţă de presă de la acea vreme, preşedintele CJ Brăila afirma revoltat:
Ne-am cam lecuit cu Galaţiul să facem ceva. În afară să ne pună beţe în roate, nu s-a întâmplat nimic, dar absolut nimic. Tot ei blochează şi proiectul pod peste Dunăre, cu diferite metode de doi bani, iar dacă ar fi aşa de bune tunelurile pe sub ape, le-ar face toţi din Europa.
Stancu vrea să pună indigoul pe Nazare
Am încheiat paranteza. Referitor la declaraţiile lui Dan Şova, Bunea Stancu a afirmat:
Miercuri (n.r. 2 aprilie 2014) a trecut memorandumul în care sunt inserate proiectul podului Brăila-Galaţi-Tucea şi cel pentru autostrada Galaţi-Brăila-Buzău. Am trecut de la faza în care eram la discuţii. La o aprobare de Guvern, acest proiect pleacă la Bruxelles, iar sursele de finanţare sunt ceea ce a rămas din costul pentru transport, de anul trecut (n.r. 31,6 miliarde euro). României îi revin aproximativ 1,3 miliarde euro. Se preconizează ca în toamnă să se înceapă lucrările de proiect tehnic şi licitaţiile de selectare pentru demarare. Se va începe fie în toamnă, până în decembrie, fie în primul trimestru al anului viitor. Asta dacă nu cumva vom avea de a face iar cu binecunoscutele contestaţii. De obicei, Ministerul Transporturilor va alege o variantă foarte greu de contestat.
Preşedintele CJ Brăila a adăugat că se va merge pe studiul de fezabilitate realizat de către cei de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Preţul podului: 120 de milioane de euro, cu tot cu proiectare.
Reprezentanţii Ministerului Transporturilor, în 2011, citaţi de Ziarul Financiar:
Proiectul este unul de o complexitate deosebită având ca şi obiectiv construcţia unui pod principal de 1.520 m şi 2 viaducte la Brăila şi Tulcea de 600 m şi respectiv 420 m. În prezent studiul de fezabilitate al proiectului se află în analiză şi revizuire la reprezentanţii BERD.
Să punem, însă, accentul corect: reamintim că actuala abordare a lui Dan Şova, din perspectiva finanţării pe fonduri europene a construirii acestui obiectiv economic, se datorează eforturilor depuse de către deputatul PDL de Brăila Alexandru Nazare şi în niciun caz datorită insistenţelor preşedintelui CJ Brăila, care, de obicei, nu prea “gustă” asemenea modalităţi de finanţare, deşi, acum, se poate lesne observa la Bunea Stancu o intenţie de “pastişare” a parlamentarului brăilean democrat-liberal.
Alexandru Nazare, în luna martie, pentru www.probr.ro:
Deşi puterea PSD-PC-UNPR-UDMR a încercat să facă un simulacru din aceste audieri ale noilor miniştri, opoziţia PDL le-a tratat cu toată seriozitatea şi am reuşit să ridicăm numeroase probleme în toate comisiile. În ceea ce priveşte audierea domnului Dan Şova, l-am chestionat, printre altele, asupra lipsei finanţării pentru proiectele mari de infrastructură necesare ieşirii din izolare a Brăilei. În urma acestor întrebări domnul Şova s-a angajat ferm că podul Brăila-Galaţi şi autostrada Brăila-Buzău vor primi finanţare europeană, fără a preciza însă în care exerciţiu financiar, adică dacă aceste proiecte pot fi finanţate chiar în bugetul 2014-2020 al Uniunii Europene. Iată că, în premieră, un oficial guvernamental PSD-PNL admite ceea ce eu tot spun din 2012 încoace, şi anume că podul Brăila-Galaţi este eligibil pentru finanţare din fonduri europene. Voi monitoriza şi în continuare această temă pentru a vedea dacă domnul ministru Şova doar a bravat sau chiar înţelege nevoile de dezvoltare ale Brăilei. Brăilenii s-au săturat de promisiuni goale de conţinut şi aşteaptă mai multe fapte şi mai puţine vorbe. De aceea, proba că ministrul Şova nu îi amăgeşte pe brăileni este concretizarea acestor promisiuni în decizii ferme ale Guvernului, în hotărâri prin care să fie precizată clar sursa de finanţare şi calendarul de implementare. O altă probă pentru a verifica acurateţea acestui angajament este prezentarea Masterplanului de Transport, anunţată de domnul Şova pentru sfârşitul lui iulie anul acesta. Reamintesc că atât includerea rutei Brăila-Buzău pe harta europeană a drumurilor, cât şi contractarea Masterplanului de Transport s-au făcut în mandatul meu de ministru al Transporturilor în 2012, miniştrii USL care s-au succedat de atunci blocând sau tergiversând aceste proiecte. În tot acest timp, niciun parlamentar al PSD sau PNL Brăila nu a făcut presiuni asupra propriului guvern pentru a promova aceste proiecte. Poate măcar în ceasul al doisprezecelea vor da şi ei o mână de ajutor şi mi se vor alătura în demersurile de convingere a ministrului Şova să ajute Brăila.