Săptămâna a început în forță la Brăila, cu percheziţii de amploare ale procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală împreună cu ofițeri de poliție din cadrul Direcției de Investigare a Criminalității Economice au efectuat un număr de 59 de percheziții domiciliare pe raza municipiului București și a județelor Brăila, Constanța și Vrancea în cadrul unei acțiuni vizând destructurarea unui grup infracțional organizat specializat în săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, evaziune fiscală, spălare de bani, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fraudă informatică, fals informatic, abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații, camăta, trafic de influența, cumpărare de influența, dare și de mită și șantaj.
Perchezițiile începute la primele ore ale dimineții s-au încheiat la ora 0.30 din noaptea de luni spre marți, când după ce au ridicat zeci de cutii cu documente de la sediul firmei SC Ahmeya Pharm SRL, situat într-un apartament al blocului 31 de pe Șoseaua Buzăului, a fost ridicată și administratorul firmei, Liliana Valentina Sgîrcitu, soția Titu Sgîrcitu, care a fost dusă la audieri la București.
Pe parcursul zilei de luni au fost duși la audieri la București și medici cunoscuți din Brăila: dr. Cosmin Boldeanu – şeful Secţiei de Oncologie din cadrul Spitalului Judeţean Brăila, Paul Creţu – consilier local și medic de familie, precum şi alţi medici oncologi şi de familie din judeţul Constanţa, dar şi directorul Penitenciarului Focşani, acolo unde este încă încarcerat Titi Sgîrcitu din octombrie 2012, la o pedeapsă de 4 ani şi 9 luni închisoare pentru şantaj.
Procurorii DIICOT mai au probe și cu privire la comiterea unor infracțiuni de corupție, în scopul obținerii transferului deținutului Titi Sgîrcitu în alt penitenciar.
În cadrul acţiunii DIICOT, au avut loc percheziţii şi la Adrian Iacob, directorul Penitenciarului Focşani, în cazul căruia, procurorii au obţinut indicii privind comiterea unor posibile infracţiuni de corupţie, legate de un eventual transfer al deţinutului Titi Sgîrcitu din Penitenciarul Focşani într-o altă unitate, dar şi de favorizarea acestuia. Directorul Penitenciarului Focşani a fost şi el dus la Bucureşti, la audieri, împreună cu un farmacist vrâncean, Mircea Harca, patronul SC Brifarm şi socrul directorului Clubului Sportiv Unirea Focşani. Cei doi, susţin procurorii DIICOT, nu ar fi străini de afacerile derulate de soţia deţinutului Titi Sgîrcitu, care vineri 18 septembrie a obținut o sentință de eliberare condiționată din partea judecătorilor focșăneni:
„[quote]Admite propunerea Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Focşani. În temeiul art. 59 si art. 60 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 15 al.2 din Constituţia României, dispune liberarea condiţionată a condamnatului SGÎRCITU TITI, în prezent deţinut in Penitenciarul Focşani, din pedeapsa de 4 ani şi 9 luni închisoare, aplicată prin s.p. nr. 425/2014, pronunţată de Judecătoria Brăila. Atrage atenţia condamnatului asupra posibilităţii revocării liberării condiţionate în situaţia în care săvârşeşte o altă infracţiune înăuntrul restului de pedeapsa rămas neexecutat. În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul apărătorului din oficiu (avocat Sava Cătălin – cu delegaţia pentru asistenţă judiciară obligatorie nr. 2294/18.09.2015 emisă de Baroul Vrancea), în cuantum de 130 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare[/quote]”, este soluţia pronunţată în şedinţă publică, pe 18 septembrie.
Anchetatorii au descoperit că, în anul 2009, Titi Sgîrcitu a înființat SC Ahmeya Pharm SRL, al cărei administrator este soția sa, Liliana Valentina Sgîrcitu.
”Prin intermediul acestei societăți, în complicitate cu medici și funcționari din cadrul CAS Brăila, farmaciștii au decontat ilegal sume importante de bani, simulând eliberarea unor medicamente din stocuri scriptice în baza unor rețete fictive, eliberate de medici specialiști sau de familie, valoarea estimată a prejudiciului fiind la acel moment de 1,8 milioane lei” se arată în comunicatul DIICOT.
Astfel, în urma unui control efectuat de Camera de Conturi Brăila la CAS Brăila, pentru perioada 1 ianuarie 2011 — 30 iunie 2012, a rezultat un mecanism infracțional conceput de Liliana Valentina Sgîrcitu, cu sprijinul medicilor specialiști oncologi Cosmin Boldeanu și Daniela Vasile, a medicilor de familie Paul Crețu și Vasile Sorica și cu suportul unor angajați ai CAS Brăila, prin care au fost eliberate scrisori medicale în baza cărora au fost emise prescripții medicale fictive pentru medicamentul „voriconazolum”, ulterior aceste prescripții fiind decontate de CAS Brăila prin SC Ahmeya Pharm SRL, existând suspiciunea că societatea a înregistrat operațiuni fictive de achiziție a acestui medicament.
De asemenea și medicul Claudia Pleșea a emis rețete fictive, toate decontate prin SC Ahmeya Pharm SRL, cu scopul de a simula eliberarea unor medicamente achiziționate de asemenea fictiv.
Procurorii mai susțin că Liliana Valentina Sgîrcitu a dezvoltat și pe raza județului Constanța un mecanism similar de fraudare a Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin intermediul a două puncte de lucru ale SC Ahmeya Pharm SRL (deschise în 2013), beneficiind și în acest caz atât de complicitatea angajaților, cât și a unor medici și funcționari din cadrul CAS Constanța.
Palierul grupării din Constanța era coordonat de Mirela Boboc, care avea rolul de a atrage „colaboratori”, medici și funcționari din cadrul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale și CAS Constanța.
Demersurile Mirelei Boboc s-au finalizat prin atragerea medicilor Eugenia Muja, Mihaela Irina Mătărângă și Elena Dumea, care au emis, în perioada iulie 2013 — februarie 2015, mai multe prescripții despre care există suspiciunea că ar fi fictive, precum și a numitei Maria Bănățeanu, zisa „Mia”, de profesie asistent în cadrul Spitalului Județean de Urgență Constanța, care trebuie să faciliteze și să intermedieze accesul la medicii dispuși să emită rețete fictive.
De asemenea, probele au reliefat că funcționarii din CJAS Constanța, în schimbul unor foloase necuvenite, furnizau informații cu privire la data și tematica unor controale efectuate la punctele de lucru ale societății SC Ahmeya Pharm SRL, intervenind pentru a evita orice răspundere contravențională a acestei societăți.
„De asemenea, probele administrate în cauză au reliefat conivenţa (complicitatea – n.r.) dintre reprezentantă/angajaţi ai societăţii comerciale şi funcţionari din cadrul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Constanţa care, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite, le-au furnizat informaţii cu privire la data şi tematica unor controale efectuate la punctele de lucru ale societăţii, intervenind totodată în favoarea societăţii, pentru a evita orice răspundere contravenţională. Totodată, a rezultat faptul că angajaţi ai aceleiaşi instituţii au coordonat, în fapt, activitatea unor societăţi comerciale ce activează în domeniul farmaceutic, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale/alte foloase pentru societăţile astfel coordonate, inclusiv prin acţiuni de folosire abuzivă a funcţiei”, se arată în comunicatul DIICOT.
