Traian Basescu a sustinut marti 12 martie, incepand cu ora 15.00, un discurs de jumatate de ora pe teme de politica externa in fata camerelor reunite ale Parlamentului. Discursul presedintelui a fost boicotat de parlamentarii liberali care, in frunte cu presedintele Senatului, Crin Antonescu, au decis sa nu participe la sedinta comuna de plen. In schimb, parlamentarii PSD au fost prezenti in sala, inclusiv premierul Victor Ponta, care desi anuntase ca va fi prezent doar la inceput a stat pana la finalul discursului presedintelui.
Sedinta a inceput cu un nou “moment de circ” al senatorului de Brasov, Ioan Ghise, care a cerut din nou ca Parlamentul sa voteze procedura de urmat pentru finalizarea referendumului de suspendare a presedintelui Traian Basescu. Acesta considera ca Traian Basescu este inca in situatia de presedinte suspendat, la fel ca si ceilalti liberali, care au considerat la unison ca Traian Basescu este un presedinte ilegitim, drept pentru care au boicotat sedinta de plen. Presedintele Camerei Deputatilor, social democratul Valeriu Zgonea, care a condus sedinta, a respins cererea lui Ghise, precizand ca Parlamentul nu poate supune la vot o decizie a Curtii Constitutionale. Conform afirmatiilor lui Zgonea lista de prezenta a fost semnata de 321 de parlamentari, din cei 587 aflati in functie, sedinta avand cvorumul, dar la votul pentru aprobarea ordinii de zi si a programului de lucru nu s-au inregistrat decat 207 voturi.
In discursul sau, presedintele Romaniei, Traian Basescu, a spus ca Romania are trei mari axe de politica externa: apartenenta la UE, esentiala, apartenenta la NATO, la fel de importanta, si parteneriatul strategic cu SUA, a treia mare axa de politica externa. Principalele obiective pentru aprofundarea procesului de integrare sunt legate de a avea un stat modern, eficient, un stat de drept, de adoptarea monedei euro si al treilea, la fel de important, dar cu o semnificatie politica deosebita, e apartenenta la Schengen.
Traian Basescu a spus ca “in baza tratatului de aderare Romania functioneaza cu derogare de la adoptarea euro, care nu e facultativa, ci o obligatie asumata. In acest moment, tinta oficiala e 2015. In opinia mea, termenul a devenit nerealist si va trebui reajustat dupa o analiza temeinica”.
In ceea ce priveste accesul in spatiul Schengen, Traian Basescu a spus ca “Romania si-a asumat prin tratat indeplinirea conditiilor de aderare si indeplineste toate criteriile tehnice.” Dar, cel mai important lucru este insa politic: intrarea in Schengen inseamna ca Romania e credibila, in care celelalte state au incredere ca va fi un strajer corect al frontierelor UE. Semnificatia politica e desebita pentru noi, mutarea frontierei reale a UE pe Prut. Dincolo de mentinerea standardului tehnic deja atins, avem de facut cateva lucruri ce tin de decizii politice.
Pentru indeplinirea acestor criterii politice, presedintele Romaniei a propus urmatorii pasi: desemnarea conducerii parchetului general si DNA in cel mai scurt timp; indepartarea ministrilor cu dosare penale in instanta; un statut al parlamentarilor care sa-i aseze pe picior de egalitate in fata legii cu orice alt cetatean; implementarea conforma angajamentelor a codului penal si de procedura penala; un angajament al parlamentului – de a avea un cod de conduita al parlamentarilor.
Traian Basescu si-a incheiat discursul in fata parlamentului spunand ca alaturi de guvernul din 2009 – 2010, isi asuma fara rezerve masurile adoptate. Aceasta a spus ca a sprijinit politic Guvernul Boc pentru acele masuri, si exprimand regretul ca acele masuri i-au afectat atat de greu pe romani, dar ca fara acele masuri, romanii nu ar fi trecut rapid peste criza economica grea in care se afla. Presedintele a precizat ca masurile au permis ca in anul 2011 Romania sa aiba o crestere economica de 2,2% si ca in mod constient, atat el cat si Guvernul Boc si-au asumat costul politic, pentru ca orice masura la jumatate, nu ducea decat la o intarziere a redresarii tarii. Acesta a facut un apel la actualii guvernanti, pentru responsabilitate in declaratii, un discurs anti-european nu este benefic Romaniei, mai ales cand un astfel de discurs vine de la liderii unui partid mare.