Zăpada s-a topit de mult, dar asta nu înseamnă că ea nu poate exista în continuare sub o altă formă, ca motiv de orgie electorală, de pildă. Parlamentul a votat ieri o lege iniţiată de Guvern prin care mai multe consilii judeţene şi primării vor primi, în plină campanie electorală şi explozie a accizei la carburanţi, gratuit, câteva tone de benzină şi motorină din rezerva de stat, informează presa centrală.
Legea, având susţinerea PSD, PNL, PP-DD, UDMR şi PC, a trecut ca un meteorit prin Camera Deputaţilor, unde a primit votul final. 291 de deputaţi au fost „pentru”, 46 s-au opus, iar 8 s-au abţinut de la vot.
Responsabili de această găselniţă sunt trei senatori PSD – Trifon Belacurencu, Alexandru Mazăre şi Doina Fedorovici. Ambalajul raţionamentului? Faptul că, în timpul stării de alertă, administraţiile locale şi judeţene au fost nevoite să intervină în regim de urgenţă, de multe ori în locul firmelor de deszăpezire contractate, rămânând astfel cu datorii.
Printre beneficiari se numără următoarele consilii judeţene: CJ Constanţa, condus de Nicuşor Constantinescu, CJ Brăila, condus de Gheorghe Bunea Stancu, CJ Vrancea, condus de Marian Oprişan, CJ Ialomiţa, condus de Vasile Ciupercă, CJ Tulcea, condus de Horia Teodorescu (fiefurile PSD), CJ Călăraşi, condus de Răducu Filipescu, şi CJ Buzău, condus de Cristinel Bâgiu (PNL-işti).
Flashback 1 – suma exorbitantă de 51 de miliarde de lei vechi, atât a costat deszăpezirea municipiului în această iarnă.
Întrebat, în cadrul unei conferinţe de presă, de ce costurile deszăpezirii au fost atât de mari, primarul Brăilei, Aurel Simionescu, a răspuns scurt şi sec:
Probabil că toată această poveste se va duce pe la 51 de miliarde. La noi nu este atât de mare factura, ar trebui să vă gândiţi că în judeţ nu s-a cărat zăpada, noi am cărat-o. Închipuiţi-vă ce se întâmpla cu sutele de case care ar fi fost inundate şi cu sutele de nemulţumiri şi reproşuri.
Flashback 2 – deszăpezirea în judeţ: 900 de kilometri curăţaţi de zăpadă = 20 de miliarde de lei vechi.
Preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, s-a declarat mulţumit de rezultat:
Noi am achitat ceea ce trebuia să plătim, ce nu ne-a plăcut am sancţionat. Ca să ai bani în cont trebuie să ai grijă de ei, spre nemulţumirea unora. Avem mulţi oameni care se bucură de răul altuia. Noi am fost orientaţi un pic şi am intervenit numai când a fost nevoie.
La Belle Époque-ul jafului
Abandonând imperiul cifrelor, ajungem în imperiul acţiunilor concrete în realitatea nudă. România este una dintre cele mai sărace ţări ale Uniunii Europene. Modul de gestionare a fondurilor pentru deszăpezire face din România şi una dintre cele mai corupte ţări. La aceasta se adaugă incompetenţa crasă, dublată de o lipsă de răspundere contractuală care face ca, an de an, firmele care încasează banii să nu-şi facă treaba.
Ianuarie 2014 a dovedit din plin acest lucru: banii scurşi cu nemiluita către firmele de deszăpezire, zăpada abandonată pe drumuri. Zona rurală a României a fost cea mai afectată: sate izolate, căi de comunicare anulate. Intervenţia armatei din acest an a indicat faptul că întreg sistemul de deszăpezire trebuie regândit, iar risipa de zeci de milioane de euro trebuie oprită.
România a alocat pentru iarna 2013-2014 un buget de aproximativ 100.000.000 de euro. Această monitorizare a contractelor a fost făcută doar pe zonele afectate grav: sudul Moldovei, Dobrogea şi o parte a Munteniei. De aceea, suma este cu mult mai mare. Pe de altă parte, entităţile instituţionale care “procesează” aceste fonduri sunt: Compania Naţională pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADN), primăriile şi consiliile judeţene. Deci, practic, ar trebui monitorizate fiecare în parte, mai ales că anul acesta, în multe locuri, contractele au fost atribuite fără licitaţie.
Într-un material intitulat „România Jaf SRL – ţara unde deszăpezirea costă mai mult ca la Polul Nord”, publicaţia regională Sud-Est Forum făcea, în luna februarie, o analiză comparată a preţurilor, invocând weather.aol.com, un site de specialitate privind mentenanţa drumurilor americane. De precizat că sumele alocate de americani pentru iarna 2013-2014 sunt pentru mentenanţa drumurilor, deci nu doar pentru deszăpezire, ci şi pentru întreţinere.
Aşadar:
- statul Wisconsin, 73,3 milioane de dolari;
- statul Ohio, 65 milioane de dolari;
- statul Connecticut, 26,5 milioane dolari;
- Oklahoma, 68 milioane de dolari;
- oraşul Chicago, al treilea ca mărime din SUA, 20 milioane de dolari.
Sud-Est Forum nota:
New York-ul, unul dintre cele mai mari aglomerări urbane de pe planetă, a cheltuit în iarna 2010-2011, una dintre cele mai grele prin care a trecut, suma de 75,7 milioane dolari.
Cel mai bun exemplu comparativ este Alaska. Alaska are o suprafaţă mai mare de 7 ori decât teritoriul României, are 22.500 km de autostradă şi este în permanenţă sub asaltul iernii. Pe site-ul pnsassociation.org poate fi consultat un studiu care indică bugetul Alaskăi pe un an. Acesta este de 144 milioane de dolari din care 80% este alocat doar anotimpului rece, respectiv, în euro, 80 milioane. Autorităţile din Alaska au în grijă 22.500 km autostradă, 845 poduri, 257 aeroporturi, 28 porturi.
Bugetele altor ţări nordice, care, de regulă, au ca “inamic” central zăpada, conform publicaţiei Replica:
- Finlanda- 9,4 milioane euro;
- Norvegia- 14,4 milioane euro;
- Suedia- 25,3 milioane euro.
În ceea ce priveşte costul comparativ per kilometru, potrivit datelor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), costul real de deszăpezire al unui kilometru de drum în România în iarna 2012-2013 a fost de 1.588 euro.
Alte ţări:
– Suedia: 1.406 euro/km;
– Islanda: 1.177 euro/km;
– Scoţia: 2.009 euro/km.
Anul acesta, în iarna 2013-2014, României i-au trebuit între 2.500 euro şi 4.500 euro pentru un kilometru de deszăpezit, în unele cazuri ajungându-se şi la 6000 euro per km.
„Nu ţi-e ruşine, mă? P… mamii lor!”
Închizând această buclă, ne este imposibil să finalizăm acest material fără un detaliu rememorativ de maximă importanţă „biografică” a acestei ierni: indimenticabilul moment „îţi dau un picior în gură”, care l-a propulsat pe preşedintele CJ Brăila, autorul ameninţării, într-un scandal mediatic de amploare. Deci, rewind: când Brăila zăcea înecată în zăpadă, Gheorghe Bunea Stancu era plecat la schi în Austria. Actul 2: întors furios de pe plaiuri austriece, Bunea Stancu a răbufnit la adresa unei jurnaliste de la postul B1 TV în cadrul unei conferinţe de presă. Ministrul Mircea Duşa se afla lângă el, într-o încremenire zâmbitoare de momâie. În momentul în care jurnalista l-a întrebat dacă îşi va da demisia, aşa cum a procedat prefectul de Brăila, Gheorghi Obreja, criticat pentru modul în care a gestionat deszăpezirea în judeţul Brăila, preşedintele CJ a răspuns:
Nu ştiu de unde sunteţi, dar dacă sunteţi de la presă, vă rog să fiţi politicoasă. Puneţi mâna şi citiţi şi vedeţi legea cum se ajunge la Consiliu Judeţean. Am fost activ şi dacă nu am fost aici.
La finalul conferinţei de presă, Gheorghe Bunea Stancu s-a auzit în microfoanele aflate pe masă cum îi spune unei persoane din apropiere că nu stă de vorbă cu “nişte fâţe”. De asemenea, a fost auzită şi remarca “nişte obraznici” şi „îi dau două picioare în gură”.
Ulterior, schimbul de replici cu jurnalista care l-a întrebat pe Bunea Stancu dacă îşi va da demisia a continuat la ieşirea din sala de conferinţă.
Bunea Stancu a întrebat-o pe jurnalistă:
Băi, să-ţi trimit demisia, mă. Unde vrei să-ţi trimit demisia? Nu ţi-e ruşine, mă? P… mamii lor!