[quote style=”1″]Fireste ca, din summum-ul preparatelor traditionale romanesti, “aferente” sarbatorilor de iarna, nu puteam rata tocmai toba. Asa ca astazi, povestim despre o Toba traditionala de casa, in varianta munteneasca, pentru ca variatiuni pe aceasta tema gasim si in dulcea Moldova…si in Ardeal…si in Dobrogea, in unele zone in loc de zama se adauga putin sange sarat (sa nu coaguleze), rezultatul aducand putin cu cunoscutul sangerete. Dar nu este cazul, povestim despre o Toba traditionala de casa, cuminte, avand toate cele necesare, nici mai multe, nici mai putine, …asa cum ii sade gospodarului bine. Si tot vine Ignatul, asa ca mai este o tara de vreme, pana va-sa vie timpul ei, asa ca nu strica sa luam aminte din timp de metodele de pregatire. Lucrarea nu-i chiar lesnicioasa, dar cu grija, asa cum ne-am obisnuit, urmam pasii si trebuie sa ajungem la bun sfarsit.
Fireste, pentru a ne apuca de treaba, mai intai cuvine-se sa rostuim cele trebuincioase, asa ca luam aminte la ingredientele necesare (presupunand ca am taiat porcul si avem si cu ce):[/quote]
Ingrediente:
[list style=”check”]
- 1 pereche picioare de porc
- 1 pereche rinichi de porc
- 1 pereche urechi de porc
- ½ cap de porc
- Inima
- Limba
- Stomacul (basica porcului)
- 1 kg carne de porc (ce ramane de la fasonatul bucatilor bune)
- 200g sorici (de cel moale, de la burta)
- 5 foi de dafin
- 3 capatani usturoi
- Sare (dupa gust)
- Piper (dupa gust)
- Ienibahar (optional)
- Ardei iute (optional)
[/list]
Mod de preparare:
Spalam bine (da bine!) seara stomacul porcului si il lasam la muiat toata noaptea in apa rece cu otet. Totodata, spalam zdravan in jet de apa rinichii si ii lasam si pe ei toata noaptea in apa, in care adaugam o cescuta de otet (puneti de cel de mere, ca-i mai fain).
Lucrarea continua prin spalarea picioarelor, capului si a urechilor cu peria, la fel de zdravan (asta daca vreti sa mancati cu pofta toba). No, asta-i etapa de seara, odata savarsita putem adormi linistiti visand la…toba de maine, fireste!
Odata venita dimineata, dupa unu, doua toiuri de tuica luate de coraj, punem la fiert capul, picioarele, inima si urechile in apa, respectand proportia de 1 la 2, adica la total cantitate carne, dublul cantitatii de apa. Fierbem astfel, cu ceva sare, dafin si piper, pana se desprinde carnea de pe oase si scade zeama mult.
Alaturat, dar nu de la inceputul fierberii mari, intr-o oala mai “modesta” fierbem timp de o ora limba, rinichii, soriciul si carnea. Odata fierte, curatam limba de membrana ei, si lasam apoi totul la racorit, da nu prea mult.
Curatam si zdrobim bine usturoiul.
Carnea si organele racorite, le luam la “cutit” si le taiem in felii prelungi, pentru ca atunci cand taiem toba sa se vada textura frumos, nu maruntim cubulete sa nu intelegem ce-am pus inauntru. Cat este inca calda, toata “tocatura” asta, o amestecam vartos cu usturoiul pisat, sare, piper (spuneam ca ardeiul iute este optional, doar pentru cei care doresc sa si “piste” la limba), apoi umplem cu grija stomacul curatat decuseara, cu carnea si zeama ingrosata, ramasa de la fiert.
Legam bine capetele basicii cu sfoara de bucatarie, apoi punem iar la fiert in apa sarata. Lasam sa clocoteasca molcom maxim 25-30 minute (aicea optional, putem adauga 2 boabe de ienibahar).
Scoatem toba fiarta putin la racorit, apoi o asezam cuvincios intre doua scandurele de fag sau stejar (nu folositi rasinoase, ca ia damf), cu greutate deasupra, ca sa ia forma caracteristica. Lasam peste noapte la tescuit intre scanduri. Poate fi savurata in forma asta, sau daca dorim, merge o lecuta afumata.
Apai de, cam asta-i lucrarea.
Intovarasiti Toba traditionala de casa, cu o carafioara de tuica fiarta si…dragilor, S-aveti pofta!
Sursa: Retete Culinare