La 5 ianuarie 1859, Adunarea Electiva a Moldovei alege in unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza participant la Revolutia de la 1848 si la lupta pentru Unirea Principatelor.
Dup? Conventia de la Paris din 1858, marile puteri au lasat guvernul fiecarui principat roman in grija unei Comisii provizorii, formata din trei caimacani, pana la alegerea domnitorilor. Principala atributie a comisiilor era aceea de a supraveghea alegerea noilor adunari elective.
Campania electorala din Moldova a dus la alegerea unei adunari favorabile unirii cu ?ara Romaneasca. Unionistii moldoveni au putut impune cu usurinta candidatura la domnie a colonelului Alexandru Ioan Cuza, care a fost ales domn cu unanimitate de voturi la 5/17 ianuarie 1859.
Devenit domnitor, Cuza a dus o sustinuta activitate politica si diplomatica pentru recunoasterea unirii Moldovei si ??rii Romsnesti de catre Puterea suzerana si Puterile Garante si apoi pentru desavarsirea unirii Principatelor Romane pe calea înfaptuirii unitatii constitutionale si administrative, care s-a realizat in ianuarie 1862, cand Moldova si Tara Romaneasca au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de Romania si formand statul roman modern, cu capitala la Bucuresti, cu o singura adunare si un singur guvern.
Cuza a fost obligat sa abdice in anul 1866 de catre o larga coalitie a partidelor vremii, denumit? si Monstruoasa Coalitie.
Dorian Stoianovici