Schimbarea președintelui Federației Române de Handbal, Cristian Gațu cu mult mai tânărul Alexandru Dedu a fost un moment de bucurie pentru o parte a iubitorilor sportului cu mingea mică. Dar schimbarea trebuia să pară că aduce ceva nou în lumea handbalului românesc și s-a recurs la schimbarea schimbării. Și astfel s-a ajuns la varianta revenirii la sistemul cu 14 echipe, la numai un an după ce se trecuse la cel cu 12 echipe în Ligile Naționale. Revenirea la sistemul cu 14 echipe presupune totuși păstrarea play-offului și are ca obiectiv creșterea numărului de jucători care să evolueze la nivelul primei Ligi, în condițiile în care cluburile care doresc performanțe apelează la jucătoare din afară.
O altă modificare, în beneficiul cluburilor bineînțeles (sic!) va fi taxă plătită de club pentru jucătoarele străine, iar gruparea care își dorește mai mult de două handbaliste străine va plăti cu vârf și îndesat, Federația vrând să mărească toate taxele cu 20% până la 400% față de sezonul în curs. Probabil că la FRH se trăiește încă în altă lume, iar Dedu încă se visează la Barcelona.
Astfel, din sezonul următor taxele vor crește după cum urmează:
• Taxă de afiliere: de la 500 de lei la 2.000 de lei, iar la juniori taxa va fi de 1.000 de lei
• Cotizaţia anuală: de la 5.000 de lei la 6.000 de lei
• Taxă de memorii: de la 500 de lei la 1.000 de lei
• Taxă de apel: de la 800 de lei la 1.000 de lei
• Taxă de transfer jucători români: de la 500 de lei la 1.000 de lei
• Taxă de contestaţie: de la 450 de lei la 1.000 de lei.
Astfel, o echipă din Liga Naţională dacă va dori să facă 7-8 transferuri interne va fi nevoită să plătească 7.000 – 8.000 de lei. Dacă la toate aceste majorări se mai adaugă plata observatorilor, care devin obligatorii la meciurile din Liga Naţională chiar începând cu meciurile din play-off și play-out, atunci fiecare club va trebui să își calculeze la buget un plus de câteva sute de milioane de lei vechi la buget.
Pentru legitimarea jucătorilor de altă cetăţenie s-a convenit ca pentru primii doi handbaliști din afara ţării să se perceapă o taxă de transfer de câte 500 de euro, iar pentru cluburile care îşi doresc să treacă peste această limitare, taxarea să înceapă de la 2.000 de euro și apoi să sară din mie în mie pentru următorii. Astfel, dacă un club va transfera cinci jucători străini va achita la federaţie 10.000 de euro. Pentru o echipă care face opt achiziţii de peste hotare, cum ar putea fi cazul formaţiei feminine CSM Bucureşti, atunci suma ar ajunge la 28.000 de euro. Totul într-un handbal unde multe echipe abia reușesc să plătească salariile jucătorilor.
Marea necunoscută este însă sistemul de promovare/retrogradare în/din Ligile Naționale pentru sezonul în curs. Comisiile Tehnice pentru handbalul masculin și feminin se vor întruni în perioada următoare și vor face propuneri, iar Consiliul de Administraţie se va reuni apoi pentru a adopta una dintre aceste prouneri. Va mai trece, probabil, încă o lună de zile până când sistemul va avea o formă finală. Iar până atunci se vor mai disputa şi câteva meciuri în play-out şi Divizia A.
În momentul de faţă există trei propuneri pentru promovarea/retrogradarea echipelor:
1. Un turneu de baraj în care să participe locurile 11-12 din Liga Naţională şi locurile secunde din cele două serii ale Diviziei A
2. Un meci de baraj între locurile 11-11 din Liga Naţională şi un altul între locurile secunde din seriile Diviziei A
3. Un turneu cu şase echipe la care să ia parte locurile 11-12 din Liga Naţională şi locurile 2-3 din seriile Diviziei A.
În schimb s-a clarificat care va fi sistemul de calificare în prima etapă din play-off și play-out. În sistemul cel mai bun din trei meciuri, o echipă se poate califica în turneul final al Ligii Naţionale de handbal şi cu o victorie şi un rezultat de egalitate. Federaţia Română de Handbal a hotărât ca accederea în turneele finale 1-3, 4-6, 7-9, 10-12 să se facă după două meciuri, prin adiţiune de puncte. Dacă o formaţie acumulează patru puncte să fie declarată câştigătoare. În caz de egalitate de puncte după primele două jocuri se va disputa al treilea meci, la echipa cel mai bine clasată. Golaverajul nu va conta deloc, iar dacă rezultatul este egal în „decisiv” se vor executa aruncări de la şapte metri.
Consiliul de Administraţie al FRH a decis luni ca Gheorghe Tadici, antrenor la HC Zalău şi membru în CA al FRH, să opteze doar pentru una din cele două funcţii. Altfel spus, selecţionerul trebuie să renunţe fie la pregătirea echipei din Zalău, fie să se retragă din Consiliul de Administrație al handbalului românesc între două Adunări Generale. Incompatibilitatea lui Tadici, datează încă din 2012 și a fost sesizată după încheierea sezonului regulat de CSM București, dar FRH a îngropat problema considerând plângerea bucureștenilor ca fiind tardivă, la fel ca și sesizarea HC Dunărea Brăila în privința dreptului de joc al Yuliei Snopova în meciul SCM Craiova – HC Dunărea din returul campionatului. Tadici a fost ales în Consiliul de Administrație în urma unei declarații false pe care a făcut-o la depunerea candidaturii, el specificând că nu deține funcția de antrenor al unei echipe de club, lucru care s-a constatat a fi neadevărat, el deținând un contract de antrenor principal la clubul din Zalău.
Handbalul românesc și-a schimbat conducerea la vârf, dar nu și năravurile și metehnele vechi, din regimul Gațu.