Autorităţile locale sunt supărate că de la nivel central nu se alocă bani mai mulţi pentru refacerea digurilor. De fiecare dată când s-au alocat fonduri, construcţia de diguri s-a făcut mai puţin bine. Birocraţia persistă în obţinerea avizelor şi acordurilor necesare pentru construcţia şi consolidarea digurilor, lucru care îl nemulţumeşte pe primarul municipiului, Aurel Simionescu.
Săptămâna trecută, atât primarul municipiului, Aurel Simionescu, cât şi cel preşedintele judeţului, Gheorghe Bunea Stancu, au subliniat importanţa construirii şi refacerii digurilor care protejează cetăţenii de eventuale inundaţii. Aurel Simionescu, primarul Brăilei, a precizat că pentru a începe lucrăriile de construcţie şi refacere a digurilor este nevoie de o serie de avize şi zeci de documente. Însă pentru obţinerea lor este o adevărată luptă, birocraţia fiind la cote maxime.
Aurel Simionescu, primarul Municipiului Brăila:
Eu mereu am spus că avem o obligaţie şi nu putem să ne întrebăm cine răspunde de fascine şi nisip, atât timp cât există un eventual pericol. La modul general, trebuie să reglăm aceste lucruri pentru că mi se pare firesc ca atunci când avem nişte probleme, la Brăila dacă vreau să consolidez diguri, nu se poate pentru că este nevoie de foarte multe avize şi acorduri, vizavi de cel care gestionează apele. Judeţul Brăila are o situaţie mai ciudată, pentru că este arondat la 3 bazine hidrografice, adică Ialomiţa care gestioneză râul Buzău, Bacău care gestionează Siretul şi Dobrogea pentru partea de Dunăre. Atunci noi de fiecare dată trebuie să cerem avize pentru tot ce vrem să facem. Chiar mai mult, conducerea de la Apele Române fac studii, dar intervenţia asupra malului şi râului nu se face. Până la urmă avem multe studii, dar ce facem cu ele?! Eu consider că nu ar trebui să se dea în administrare câte o bucată de Dunăre la Brăila, Chiscani, etc. Pentru că este greu. Iar dacă noi, ca municipiu, vrem să facem vreo intervenţie sau cei de la Chiscani şi celălalt nu face nimic, iar nu este în regulă. Lucrurile acestea trebuie aşezate într-o continuitate. Dar care să fie asigurată de cineva, precum ar fi AFDJ, APDM, care sunt administraţii fluviale.
Autorităţile locale susţin că duc lupta cea mai grea
Referitor la acest subiect destul de delicat mai ales că în ultimele zile au avut loc căderi massive de precipitaţii care au dus la inundaţii şi implicit la creşterea debitului fluviului Dunărea, care străbate toată ţara, dar şi o suprafaţă semnificativă a judeţului nostru, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a menţionat că statul roman nu acţionează decât atunci când este vorba despre încasarea taxelor şi impozitelor. Tot de la nivel local trebuie să se acţioneze prompt pentru a împiedica producerea unor evenimente nedorite, în cazul de faţă fiind vorba despre inundaţii.
Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele CJ Brăila:
Când judeţul a fost înzăpezit în ianuarie, toate cheltuielile au fost acoperite în principal de către proprietarul drumului judeţean, adică Consiliul Judeţean, împreună cu cei de la drumuri naţionale şi comunale. Fiecare a acţionat pentru a deszăpezi comunele cu drumurile. Acelaşi lucru îl facem şi-n cazul inundaţiilor. Nu putem să stăm ca să-I aşteptăm pe cei de la Apele Române şi apa să intre în casele oamenilor. În general, nu numai Apele Române, dar şi toate ministerele, când este vorba de luat bani pentru taxe şi impozite o fac cu multă uşurinţă, dar când este vorba de oameni fac mai greu. Dacă ne gândim la o decontare din partea statului, situaţia de urgenţă presupune alocare de bani din fondul de rezervă a fiecăruia. Noi avem fond de rezervă consistent, am cheltuit ceva bani cu pâine, conserve ş ice am maid at sinistraţilor din perioada zăpoezii, plus pomparea apei care putea să inunde gospodăriile oamenilor. Este foarte important pentru brăileni că cel mai bun ajutor este cel pe care ni-l dăm noi, la nivel local, că până vin cei de la Apele Române va fi prăpăd. Dar asta înseamnă să fim mai bine ancoraţi în voluntariat, în o opinie pozitivă pentru cei care sunt la nevoie. Dacă mă întrebaţi de o normalitate, ar însemna să avem diguri aşa de bune încât să nu avem probleme cu inundaţiile. Este foarte greu de obţinut bani de la Apele Române şi probabil trebuie luaţi bani de la fondul de rezervă al Guvernului.
Preşedintele CJ Brăila este de părere că atât pe timp de iarnă, când se înregistrează căderi masive de zăpadă, cât şi atunci când au loc ploi, autorităţile locale şi cetăţenii nu trebuie să stea cu sufletul la gură, ci trebuie să acţioneze imediat.