Una dintre investiţiile de anvergură de pe urma căreia oraşul avea de câştigat s-a dovedit a fi un dezastru. Nici după 8 ani, proiectul italienilor de la “Fincogero” nu a prins contur. Primarul încă mai aşteaptă ca restul actelor să fie aduse, astfel încât să înceapă derularea proiectului, motiv pentru care în şedinţa de astăzi a Consiliului Local Municipal s-a aprobat hotărârea ca italienii de la “Fincogero” să fie scutiţi de plata redevenţei până la finalizarea obiectiviului de investiţii. Asta cu toate că 5 consilieri municipali, printre care şi consilierii PDL, s-au împotrivit scutirii plăţii redevenţei.
În decursul ultimilor ani, o serie de proiecte imobiliare de mare anvergură, care ar fi trebuit să se deruleze în municipiul Brăila şi care ar fi adus o nouă imagine urbei noastre, s-au dovedit a fi un dezastru complet. În această situaţie este şi proiectul pe care aveau de gând să-l realizeze italienii de la firma “Fincogero”. Şi acesta, ca şi alte proiecte de investiţii, a fost mediatizat la nesfârşit. Însă, nici după 8 ani, nu s-a putut concretiza nimic, dovedindu-se a fi un fiasco total.
Astăzi, în cadrul şedinţei de Consiliu Local Municipal, spiritele între aleşii locali s-au încins în momentul în care s-a trecut la aprobarea hotărârii privind încheierea tranzacţiei între CLM Brăila şi societatea italiană “Fincogero”, în vederea derulării contractului de concesiune încheiat în urmă cu 8 ani, mai precis în 2006.
Potrivit raportului întocmit în acest sens de către directorul adjunct al Direcţei Finanţelor Publice Locale, Camelia Bălănică, arhitectul şef Marian Ion şi şeful Serviciului Juridic, Marius Radu Surdu, în urmă cu un an, mai precis pe 16 iulie 2013, italienii de la “Fincogero” au trimis o adresă Primăriei Brăila prin intermediul căreia solicitau acordarea de facilităţi în vederea realizarii investiţiei “Complex multifuncţional Faleza Dunării, 3S+P+24E, pentru parcări supraetajate, spaţii comerciale şi apartamente”. În acest sens se doreşte realizarea unui studiu de oportunitate care să prezinte un punct de vedere obiectiv cu privire la contractul de concesiune. Potrivit contractului de tranzacţie, încheiat între Primărie şi italieni, societatea “Fincogero” este obligată ca în termen de 12 luni de la semnarea contractului de tranzacţie să depună toate avizele, acordurile şi restul documentelor, pentru a obţine autorizaţia de construire. După emiterea autorizaţiei, în termen de 12 luni trebuie să înceapă lucrările, iar în 36 de luni să fie finalizat obiectul de investiţii. În schimb, Primăria se obligă să-i scutească pe italieni de la plata redevenţei pentru respectivul teren.
În momentul în care s-a cerut să se treacă la aprobarea acestei hotărâri, consilierul municipal PDL Simona Drăghincescu a precizat că nu există în legislaţia din Romania menţionat că un Consiliu Local Municipal aprobă tranzacţii în cadrul unor contracte de concesiune deja existente.
Simona Drăghincescu:
Nu am mai văzut până acum la un contract de concesiune să se aprobe un act adiţional, pentru că asta este această tranzacţie. Nu este de competenţa Consiliului Local Municipal votarea unui asemenea act adiţional. Dacă se dorea a se scuti de taxe, trebuia să existe o hotărâre de CLM, în care să fie trecute sumele ce sunt scutite de la plată pentru societatea respectivă. De ce trebuie să scoatem la licitaţie publică în vederea concesionării nişte construcţii al căror teren aferent este deja licitat? După ce terminăm această licitaţie ar trebui să licităm şi antenele de pe construcţii.
Dan Păun, reprezentantul ecologiştilor brăileni, a menţionat că, dacă există litigii, acestea să se rezolve la Tribunalul Brăila.
De asemenea, şi ieri la conferinţa de presă susţinută de consilierul PDL Simona Drăghincescu, aceasta a spus:
La Brăila se inventează dreptul administrativ, pentru că acest contract de tranzacţie este un act adiţional la contractul de concesiune încheiat în 2006. Răspunderea este a Primăriei Brăila, şi nicidecum a Consiliului Local Municipal. Ca şi consilier municipal pot să vă spun că acest contract de tranzacţie nu există. Într-un final se recunoaşte că este act adiţional, pentru că la finalul contractului de tranzacţie se menţionează că restul clauzelor contractuale rămân neschimbate. Adică se modifică acest contract de concesiune. Niciodată Consiliul Local Municipal nu a aprobat acte adiţionale la contractele de concesiune. Acest lucru îl poate face doar primarul municipiului sau persoanele pe care primarul le deleagă.
Cu toate că Simona Drăghincescu a propus scoaterea de pe ordinea de zi a acestei hotărâri, au fost numai 5 voturi pentru, iar restul de 22 de la consilierii municipali au fost împotrivă. În acest sens, proiectul a trecut, iar italienii de la “Fincogero” se pot mândri cu faptul că până la terminarea investiţiei sunt scutiţi total de la plata redevenţei.
Italienii de la “Fincogero” urmau să ridice, pe Faleză, în spatele blocurilor “hexagoane”, de pe strada Vadul Spitalului, un imobil sub forma unui complex hotelier de 5 stele. Cum iţele sunt încurcate, se pare că nu prea curând se vor descurca. În acest moment, pe locul unde ar fi trebuit să domine Dunărea un hotel de 5 stele, nu se pot observa decât ruinele unei foste baze sportive.
* Fostul primar Cibu a fost „victima” italienilor *
În cursul anului 2005, pe masa fostului primar Constantin Cibu a ajuns un proiect de investiţie gândit de firma italiană “Fincogero”. În acelaşi an, edilul de pe atunci a solicitat consilierilor municipali să aprobe respectivul proiect. Astfel, firma italiană “Fincogero” a obţinut concesiunea, pe 49 ani, a terenului din spatele blocurilor de la “hexagoane” şi a Direcţiei de Finanţe, pe care se află o bază sportivă părăginită. Ei s-au bătut cu pumnul în piept că pe respectiva suprafaţăa vor înălţa un hotel de 5 stele.
Pentru o perioadă, italienii s-au zbătut din greu pentru a obţine avizele. În 2008, italienii au venit cu o nouă idee, care, luând în considerare o clauză din contractul de concesiune, pe care Cibu nu avea să o cunoască, au hotărât să realizeze blocuri de locuinţe şi un spaţiu comercial. Constantin Cibu nu a putut face nimic în sensul de a lua măsuri şi, astfel, acesta a devenit „victima” italienilor de la “Fincogero”.
O altă parte de vină au avut-o şi cei 27 de consilieri municipali de la vremea aceea, care nu au dat dovadă de implicare într-o situaţie foarte importantă precum cea a concesionării terenului pe o perioada de 49 ani. Ca urmare a acestor deficienţe majore în aparatul administrativ local, terenul care se afla în domeniul public a trecut cu uşurinţă în cel privat, municipalitatea rămânând cu buza umflată.
În anul 2008, când a trecut la cârma Primăriei, Aurel Simionescu era încrezător că proiectul va prinde contur, de pe urma acestuia urbea noastră având foarte multe de câştigat. Însă, cu trecerea anilor, entuziasmul primarului Simionescu a început să se diminueze, el încercând să găsească o soluţie de mijloc. Asta pentru că în ultima variantă a proiectului italienii veneau cu o altă idee, care nu prea a fost agreată de membrii Comisiei de Urbanism din cadrul Primăriei Brăila. Ca urmare a aceastei forme, noile construcţii blocau vederea spre Dunăre a celor care locuiesc la “hexagoane”.
În una din conferinţele de presa din 2011, primarul Aurel Simionescu spera ca, totuşi, într-un final, să se realizeze ceva, adăugând că proiectul încă se află la Comisia de Urbanism.