
Muzeul Brailei, in colaborare cu Inspectoratul Scolar Judetean Braila, organizeza maine, 27 martie, ora 14:30, la sediul din Piata Traian nr. 3, o manifestare dedicata Unirii Basarabiei cu Romania.
Participa elevi de la Liceul Pedagogic „Dumitru Panaitescu Perpessicius” Braila, Colegiul National „Nicolae Balcescu” Braila, Colegiul National „Ana Aslan” Braila, indrumati de profesorii: Manuela Bertescu, Corina Pavel, Viorel Bratosin. Moderatorul manifestarii va fi dr. Adrian Trifan, cercetator in cadrul Sectiei Istorie a Muzeului Brailei.
Unirea Basarabiei cu Romania
Dupa o lunga perioada de ocupatie tarista (1812-1918), venea in sfarsit si randul Basarabiei de a se uni cu Romania. Aceasta unire va capata un cadru legal la data de 27 martie 1918, cand in sedinta Sfatului Tarii de la Chisinau se proclama unirea Republicii Democratice Moldovenesti (fosta Basarabie ?arista) cu Romania.
Conditiile ca aceasta unire sa fie posibila erau urmatoarele:
- Sfatul Tarii urma sa duca la bun sfarsit o reforma agrara, care trebuia sa fie acceptata fara obiectiuni de guvernul roman;
- Basarabia avea sa ramana autonoma, avand sa aiba propriul sau organ legislativ, Sfatul Tarii, ales prin vot democratic;
- Sfatul Tarii avea sa voteze bugetul local, urma sa controleze consiliile zemstvelor si oraselor si avea sa numeasca functionarii administratiei locale;
- Recrutarile aveau sa fie facute pe baze teritoriale;
- Legile locale si forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentantilor locali;
- Drepturile minoritatilor urmau sa fie garantate prin lege si respectate in statul roman;
- Doi reprezentanti ai Basarabiei aveau sa faca parte din guvernul central roman;
- Basarabia urma sa trimita in Parlameantul Romaniei un numar de deputati proportional cu populatia regiunii;
- Toate alegerile aveau sa fie organizate pe baze democratice, urmand sa se bazeze pe votul direct, egal, secret si universal;
- Noua Constitutie urma sa garanteze libertatea cuvantului si a religiei;
- Urma sa fie proclamata o amnistie pentru toate persoanele care comisesera infractiuni politice in timpul revolutiei.
