Silviu Mares 21 septembrie 2020

Marian Căpățână este medicul veterinar și a câștigat, ca independent, două mandate de consilier județean. Văzând că proiectele sale sunt puse în aplicare mai greu dacă nu face parte dintr-un partid, la alegerile din 2016 a decis să se alăture PNL, deși ar fi putut câștiga și independent un nou mandat. În 2012 a obținut peste 9000 de voturi, iar în 2016 aproape 5500, la o prezență mult mai mică decât la primul mandat.

Marian Căpățână deschide lista de candidați ai PNL pentru Consiliul Județean. Din poziția de consilier independent a reușit să impună câteva proiecte ale sale, cum ar fi finanțarea Filarmonicii Lyra, Concursul de sculptură Nicapetre și demararea Festivalului Internațional de Jazz.

”Succesul reușitelor mele în implementarea unor proiecte se datorează în esență perseverenței și faptului că nu sunt un individ conflictual. Ideile mele s-au concretizat și pentru că am negociat proiecte pentru comunitate și nu beneficii de ordin personal. Apoi, poate că mesajul meu electoral este credibil fiindcă am în spate rezultate palpabile în plan profesional și, nu în ultimul rând, sunt un optimist debordant, care spune un lucru simplu, sincer și adevărat: puterea schimbării și energia de a face lucruri stau în fiecare din noi! E adevărat, în martie 2019 am intrat în ProRomânia, conștient că eram în fața șansei de a învinge PSD-ul la Brăila. Iar acest lucru era necesar. Nu, nu era necesar. Era vital ca PSD să fie învins în alegeri, iar brăilenii să-și recapete speranța că orașul lor nu este definitiv pierdut. Era important ca PSD să primească o lecție fiindcă, asa cum am declarat într-o emisiune televizată, transformase țara, prin măsurile luate în plan economic, social și în domeniul justiției, într-un azil de nebuni. Da, poate mi-am sacrificat ceva din imagine alăturându-mă partidului condus de Victor Ponta, însă a meritat. Pentru prima oară în ani și ani de zile, PSD a fost îngenuncheat la Brăila! Acum poate părea un lucru minor, dar vă amintiți zilele acelea? A fost semnalul că se poate! Nu ascund că am sperat ca noul partid să se desprindă de apucăturile clasei politice, însă, așa cum poate era de așteptat într-un partid ce-și trage seva din PSD, Ponta a impus la alegerile prezidențiale un candidat nemembru al partidului, cu unele acțiuni discutabile în zilele Revoluției, în detrimentul domnului rector Sorin Câmpeanu pe care noi, cea mai puternică organizație din România, îl sprijineam. După alegerile prezidențiale, după plecare domnului Câmpeanu, în urma unei analize din care îmi era limpede că Ponta a transformat partidul într-o feudă proprie, am decis să plec. Atât eu, cât și colegii alături de care am lucrat” a spus Marian Căpățână.

– V-ați alăturat de scurt timp Partidului Național Liberal și ați devenit cap de listă la Consiliul Județean. Acest lucru nu a stârnit nemulțumiri în rândul vechilor liberali?

– Colegii mei sunt la curent cu acest lucru, însă cei mai mulți brăileni probabil că încă nu știu ceea ce o să vă spun. În 1990, în Piața Unirii din Timișoara a avut loc o prima manifestare politică organizată de  PNL. La eveniment au participat, pe lângă liderii de partid, și un număr impresionant de oameni , cu precădere tineri timișoreni și mulți studenți din diverse colțuri ale țării. La microfonul evenimentului a luat cuvântul președintele de atunci al partidului, domnul Radu Câmpeanu. Domnia sa și-a construit discursul pe trei axe. A vorbit despre IMPLICARE, MODERNIZAREA STATULUI ROMÂN și LIBERTATE. Poate unii dintre voi își mai amintesc anii 90, atmosfera de atunci. Eu respiram toată această energie la Timișoara, orașul revoluției! Mesajul domnului Câmpeanu m-a emoționat, a rezonat înr-un fel aparte cu felul meu de a fi și m-a făcut pe mine, student la Facultatea de Medicină Veterinară, să mă înscriu alături de alți colegi în PNL. Este un fapt real că acum eu nu m-am înscris în PNL, ci am revenit în PNL. Mai trebuie să adaug faptul că sosirea în rândul organizației locale a PNL este continuarea unei colaborări de șapte ani în Consiliul Județean. Proiectele despre care vorbeam mai sus și pe care am reușit să le implementez au putut prinde contur si datorită relației puternice și de durată cu reprezentanții PNL. Am găsit aici o echipă de specialiști, oameni cu realizari profesionale în spate și am venit, la rândul meu, cu o echipă de specialiști care cu certidune vor consolida echipa existenta. Împreună am construit un program care să scoată Brăila din groapa în care au dus-o cei 30 de ani de administrație PSD. Și mai e ceva: cu un pic de diplomație, cu ambiție și răbdare, ca independent poți implementa mici proiecte și am demonstrat că asta se poate. Brăila are însă nevoie de mult mai mult. Are nevoie de un program coerent, de strategie, de bani pentru dezvoltare. PSD a adus Brăila pe ultimul loc la atragerea de fonduri europene. PSD a transformat județul în cel mai îmbătrânit județ din România! Acestea sunt realități dureroase, nu vorbe. Eu mă uit foarte des la Timișoara, orașul studenției mele. Mă uit la orașe precum Oradea sau Cluj. Credeți că noi nu putem fi așa? Putem! Avem însă nevoie de un alt tip de administrație. Or eu, alături de colegii din PNL, tocmai acest tip de administrație propunem: modern, digitalizat, activ în căutarea de investitori, centrat pe atragerea de fonduri europene și pe nevoile oamenilor.

Avem nevoie de o majoritate care să deconecteze mafia de la banii cetățenilor și să dezvolte orașul și județul.

– Cu ceva vreme în urmă a fost congres la PSD, partidul și-a ales liderii, și-a pus cenușă în cap, și-a arătat cu degetul tătucii. Este capabil PSD să se schimbe?

– PSD-ul, din păcate, dragilor, nu se poate schimba! Priviți în urmă și vă veți îngrozi de câtă minciună și cinism poate da dovada așa numitul partid membru al Internaționalei socialiste! PSD-ul este un partid al oamenilor muncii? Nu! În anii în care au fost la guvernare au păstrat cel mai mare nivel de taxare al muncii și tocmai la muncitorul de la baza piramidei sociale. În schimb, au făcut niște salarii de invidiat în special in administrație, creând ca pe vremea PCR-ului clase privilegiate! PSD-ul este un partid al pensionarilor? Nu!  În anii în care au fost la guvernare au amânat creșterile de pensii de la început de an, așa cum spune legea, oferind procente populiste în a doua parte a anului, care în sumă reală ofereau per an creșteri de pensii mai mici! Toate creșterile de pensii au fost procentuale, fără limitări în partea superioară a grilelor, creând și aici categorii de pensionari privilegiați, care trăiesc într-un confort pe care un muncitor sau un profesor în plină activitate nici nu-l visează! PSD-ul este un partid care s-a rupt de trecut și care privește spre viitor, viitor alături de celelalte state din marea familie europeană? Nu! De reformă administrativă a statului Român pe perioada guvernării de către PSD nici nu a fost vorba! PSD-ul este un partid care a intreprins toate măsurile administrative pentru consolidarea statului de drept ? Nu! Nu putem uita niciodată cum acest partid încerca să legifereze în Parlament în favoarea infractorilor, cu sau fără gulere albe! Și nu putem uita niciodată că protecția Președintelui Camerei Deputaților din Parlamentul României era asigurată de interlopi! Și atunci cum de se miră liderii PSD că populația plină de năduf, i-a etichetat cu plăcuța de înmatriculare suedeză? Să ne uităm inclusiv la sloganul PSD de la Brăila: „Eu asfaltez”. Ce credeți că înseamnă asta? În fond, cine asfaltează? Vă spun eu ce înseamnă! Că doar nu întinde domnul Dragomir bitumul pe șosea, călare pe compresor. Înseamnă că, de fapt, asfaltează doar două firme și că banii publici, miliarde și miliarde de lei, se sifonează în buzunarele unor tătuci. PSD și-a arătat cu degetul tătucii, iar acum crește alți tătuci! În ADN-ul PSD, în limbajul și în comportamentul acestui partid se află o mentalitate totalitară și un comportament centrat pe jaf. Pe 10 august 2018, acest partid a pus jandarmii să gazeze și să lovească cetățenii care aveau dreptul să protesteze. I-ați văzut pe cei care au participat la acea înăbușire violentă a revoltelor, demnă de regimul lui Putin sau Lukașenko, să-și dea demisia? Nu! Sau, poftim, un alt exemplu. Domnul Grindeanu, premierul care a semnat ordonanța 13, unde se află acum? În conducerea noului PSD! PSD este partidul care a demantelat sistemul de justiție și a eliberat mii de infractori – pedofili, violatori, ucigași. Iar lucrul ăsta trebuie spus răspicat. Dacă s-ar fi schimbat, s-ar fi repezit să repare ce a stricat, însă nu, el nu a făcut asta. Iar la Brăila, să fim serioși, funcționează cea mai ramforsată structură PSD din țară. Aici nu s-a schimbat nimic în 30 de ani. Este o organizație conectată la banii publici. Eu vă cer să ne trezim în al doisprezecelea ceas! Avem nevoie de o majoritate liberală în consilii, o majoritate care să deconecteze mafia de la banii cetățenilor și să dezvolte orașul și județul.  

La Brăila mi-am îngropat oameni pe care i-am iubit, la Brăila mi-am crescut copilul. Sunt dependent de Dunăre și de spiritul acestui oraș.

– Ați vorbit despre un program de guvernare locală. Despre ce este vorba, cine l-a alcătuit și, în câteva rânduri, ce prevede acest program?

– În interiorul organizatiei au fost constituite două grupuri de lucru. Unul condus de mine și de candidatul nostru pentru președinția CJ Brăila. Noi, alături de candidații la funcția de consilier județean am sistematizat problematica existentă la nivel de județ si am elaborat programul de administrare pentru mandatul  2020-2024. Un al doilea grup de lucru este condus de Adrian Tabarac și de candidatul nostru la Primăria Municipiului Brăila. Alături de candidații la funcția de consilieri locali dumnealor au identificat problematica din municipiu și au elaborat programul de administrare pentru mandatul 2020-2024. Ambele programe politice sunt scrise respectând trei axe importante: Brăila Civilizată, Brăila pentru tineri și Brăila activă. În axa Brăila Civizată am lămurit acțiunile pe următoarele domenii: Sănătate, Social, Infrastructură, Sport, Cultură, Administrație. În axa Braila pentru tineri, au fost abordate teme legate de Educație și am inclus proiecte care vizează, printre altele, o secție de matematică-informatică în cadrul Facultatii de Inginerie, apoi Cultura și Divertisment, unde am inclus, tot la fel, proiecte deosebit de interesante, fiecare dintre ele cu surse de finanțare. În Brăila activă vorbim despre proiecte ce vizează înființarea Zonei Metropolitane, proiectele în zona industrială, IT, Agricultură și Turism. Mi-ar plăcea să vorbesc despre cât mai multe proiecte cu care venim în fața brăilenilor, dar am să las colegii care au lucrat în comisia județeană să-și prezinte fiecare, în zilele următoare, proiectele. Eu vă mai spun doar un lucru: că implementarea acestor proiecte va schimba fața și destinul județului Brăila.

– Ați propus, printre altele, un proiect care se numește Piața de gros. De ce este importantă o astfel de entitate și la ce i-ar ajuta pe brăileni.

– Amenajarea Piaței de Gros este unul dintre proiectele pe care ni le asumăm a fi puse în operă în mandatul 2020-2024. Acest proiect trebuie realizat de C.J. Braila în parteneriat cu Municipiul Brăila. Piața va funcționa pe actualul amplasament al pieții Obor, iar investiția va duce la modernizarea zonei, o va face extrem de atractivă și va oferi facilități deopotrivă transportatorilor, producătorilor, comercianților și în egală măsură cumpărătorilor. Producătorii brăileni de carne și preparate din carne, lactate, legume și produse de băcănie vor beneficia de facilități de depozitare si comercializare în regim „en gros”, la nivelul normelor actuale, iar cumpărătorii se vor bucura de produse proaspete, superioare calitativ multor mărfuri similare din import.

–  Cum credeți că o să arate Brăila peste 10 ani?

– Când eram copil, iarna, după ninsoare, cu mâinile înghețate și ghetele decolorate și zgâriate de gheața și zăpada prin care înaintam, traversam pasarela pietonală peste calea ferată. Mergeam apoi cu gășcuța mea din cartierul Chercea, pe strada Gării, apoi prin spatele liceului Bălcescu, până în Grădina Publică. Aici ne jucam cu zăpadă și, după o vreme, porneam în fugă spre marginea dinspre Dunăre a parcului , unde era o vale abruptă pe care ne lansam ca pe derdeluș, țipând, cu fundul pe câte o pungă de nylon. După ce ne săturam, transpirați și obosiți, porneam în dreapta și, prin spatele magaziilor, ajungeam la strada Împăratul Traian. De fiecare dată, înainte de a începe urcușul către centru, zăboveam clipe bune pentru a privi la ținuta impozantă  si la coșul de fum al Morii Violatos ca la o făptură fantastică. Despre numele clădirii am aflat mai târziu, despre propietarul clădirii și despre cine a construit-o și mai târziu, iar despre statutul social, averea propietarului și poziția lui într-o ierarhie locală, am aflat abia după ani buni de la Revoluție. Și de-abia atunci, când am avut toate informațiile, am înțeles în parte, dar definitoriu grandoarea orașului de la Dunăre. Și tot atunci am început să iubesc orașul și mai mult și am hotărât să-i dedic o parte din viața mea activă! Știi, am copilărit aici, la Brăila mi-am îngropat oameni pe care i-am iubit, la Brăila mi-am crescut copilul. Sunt dependent de Dunăre și de spiritul acestui oraș. Nu plec din Brăila și îmi doresc să văd cum acest oraș renaște. Sunt sigur că alături de echipa noastră și de cetățenii acestui oraș putem transforma Brăila în Oradea, în Iași ori Sibiu. Este și ultima șansă pentru noi! M-ați întrebat cum cred că o să arate Brăila, iar eu v-am vorbit despre cele mai dezvoltate orașe din România, orașe care au o administrație liberală. Însă mai important este să vă spun cum nu vreau să fie Brăila. Și vă spun unde va ajuge Brăila cu PSD încă patru ani la conducere: un oraș în care clanurile interlope vor face legea. Un oraș în care două companii vor deține monopolul asfaltărilor, un oraș fără antreprenori, un oraș al bătrânilor abandonați, un oraș fără presă liberă și fără cultură. Un oraș pustiu, bolnav, un oraș în ruină. Avem de ales între această realitate și realitatea unui oraș modern, european. Dar pentru asta avem cu toții o misiune. Misiunea ca, pe 27 septembrie să mergem la vot. Și mai vreau să adaug ceva. E o rugăminte pentru toți brăilenii care au plecat din oraș, dar care au încă buletin de Brăila. Veniți pe 27 septembrie acasă! Veniți și votați! Pentru voi, dar și pentru părinții, bunicii, copiii și prietenii voștri! Dați-ne șansa să salvăm acest oraș, acest județ.

Comentarii